Radu Tudor, detalii care provoacă fiori reci

Autor:

Publicat: 31/07/2014 14:04

Radu Tudor analizează elementele de politică externă și explică motivele pentru care a fost accelerată construcția scutului anti-rachetă din România. ”Cele trei probleme grave de securitate generate de Rusia in ultimul an au generat intr-un final trezirea aliatilor occidentali. Predispusi mai degraba spre compromis din motive economice si financiare, aliatii din NATO si UE accelarat cateva proceduri importante, dupa ce au fost acuzati de lentoare si punerea in pericol a solidaritatii continentale si transatlantice. Exista trei componente pe care au fost generate reactii : componenta politica : declaratii ferme, acuzatii si angajamente de consecinte – toate facute de presedinti, premieri sau ministrii de externe si aparare din Europa si SUA componenta militara : sporirea prezentei militare cu forte terestre, forte navale si aeriene in tarile aflate in proximitatea geografica a statului agresor Rusia. Intensificarea solida a schimburilor de informatii intre structurile civile si militare din comunitatea de intelligence NATO componenta economica : sanctiuni specifice pentru companii, banci si persoane din Rusia, aflate in proximitatea conducerii politice de la Kremlin, responsabila pentru cele trei probleme grave de securitate create de Moscova : anexarea Crimeei, destabilizarea profunda si invadarea militara a estului Ucrainei si doborirea cu o racheta militara SA17 a unui avion de pasageri cu 298 oameni la bord, toti ucisi. In acest context extrem de tensionat si ingrijorator pentru tot spatiul baltic si al Europei de Est, politicienii si liderii militari occidentali au hotarit sa accelereze unele etape de securizare deplina a spatiului aliat, pentru protejarea teritoriilor si populatiilor membre NATO. Premierul britanic David Cameron a declarat la 31 iulie : “Uniunea Europeană şi Statele Unite trebuie să arate Rusiei că ceea ce face este inacceptabil – inacceptabil pentru Ucraina. De asemenea, este inacceptabil pentru că, dacă am sta de o parte fără a face nimic, mâine ar destabiliza ţările baltice, ar destabiliza România, vecinii Rusiei ar începe să simtă presiunile acţiunilor preşedintelui rus Vladimir Putin”. In privinta Romaniei, cel mai important efect este cel privind devansarea finalizarii Fazei II privind amplasarea elementelor scutului american anti-racheta la Deveselu. Pe 29 Iulie, la Cercul Militar National a avut loc ceremonia de semnare a ultimelor trei aranjamente de implementare a Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România, în prezenţa însărcinatului cu afaceri al SUA, Dean Thompson, co-preşedintelui Comitetului Mixt, general-maior Randy Kee, a secretarului de stat pentru politica de apărare în MApN, Valeriu Nicuţ, şi a reprezentanţilor Ministerului Afacerilor Externe, a Ministerului Afacerilor Interne şi a autorităţilor locale din judeţul Olt. Aranjamentele se referă la înfiinţarea funcţiei de ofiţer de legătură la EUCOM, a Centrului de Control Operaţional al Sistemului de Apărare Împotriva Rachetelor Balistice şi la protecţia mediului. Acestea sunt ultimele demersuri de ordin juridic din inventarul comun agreat cu partenerul american şi marchează finalizarea acestui obiectiv asumat de ambele părţi cu şase luni în avans faţă de termenul stabilit iniţial. Pe 31 Iulie, subsecretarul american al apararii pentru intelligence, Michael G. Vickers, s-a intalnit la sediul MApN cu ministrul apararii Mircea Dusa. Problemele cooperarii in domeniul informatiilor militare si situatia regionala tensionata, cu referire directa la agresiunile Rusiei si la problemele din Ucraina, au fost subiectele principale in discutie. Potrivit Raportului privind revizuirea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice (Ballistic Missile Defense Review Report), publicat de Departamentul american al Apărării la 1 februarie 2010, erau avute în vedere patru faze de realizare: Faza I-a: Protejarea unor porţiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfăşurarea unui sistem radar înaintat (destinat detectării rachetelor lansate, încă din faza ascendentă a traiectoriei acestora) şi a unor interceptori SM3-IA amplasaţi pe nave. Prima etapă a demarat la 7 martie 2011, prin trimiterea în Marea Mediterană a navei USS Monterey, echipată cu sistemul Aegis, respectiv prin operaţionalizarea unui radar în Turcia, la Kurecik. Faza a II-a (orizont de timp 2015): Extinderea protecţiei Aliaţilor NATO prin operaţionalizarea unei noi generaţii de interceptori SM3-IB (care să poată fi lansaţi de la sol), amplasaţi într-o bază terestră, respectiv la Deveselu. Se prevede ca sistemul care va fi amplasat la Deveselu să atingă capacitatea operaţională în trimestrul IV 2015. Faza a III-a (orizont de timp 2018): Extinderea acoperirii sistemului la toate statele membre NATO din Europa, prin introducerea în exploatare a unei noi versiuni a interceptorului SM3, care urmează a fi amplasat într-o bază terestră, în nordul Europei (Redzikowo, în Polonia). Faza a IV-a (orizontul de timp 2020) – conform planificării din 2010 a Departamentului Apărării al SUA: Presupunea extinderea protecţiei la eventuale atacuri cu rachete intercontinentale, inclusiv prin dezvoltarea în continuare a rachetelor SM3 şi a sistemelor radar, cu amplasarea în Polonia a unei noi clase de interceptori. În martie 2013, partea americană a anunţat ajustarea EPAA, care a presupus renunţarea la această fază”, explică Radu Tudor, pe blogul personal.

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!