stiripesurse.ro

 
DESCARCA APLICATIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
FII LA CURENT CU STIRILE DIN CATEGORIA TA PREFERATA: URMARESTE-NE

Raed Arafat face dezvăluiri despre noaptea tragediei din Colectiv

raed arafat

Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne (MAI) Raed Arafat a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, că, în cazul raportului referitor la modul în care instituţiile au reacţionat în cazul tragediei de la Colectiv, s-a căutat identificarea unor "decizii pozitive", care să devină, ulterior, bune practici. "Aici noi identificăm decizii care au fost luate de persoane, decizii pozitive, dar care nu sunt procedurate. Şi noi le facem proceduri", a spus secretarul de stat.

Crearea unui dispecerat comun în cazuri de urgenţe şi pregătirea unor persoane special pentru situaţii de criză sunt schimbări "cu impact major" ce vor fi implementate în sistemul românesc după tragedia de la Colectiv, a afirmat Raed Arafat. Precizările acestuia vin după ce Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a realizat o analiză privind modul în care autorităţile au reacţionat în cazul tragediei de la Colectiv. Raportul este însoţit de "lecţii" pentru îmbunătăţirea sistemului de urgenţă românesc. Printre cele mai importante, spune Raed Arafat, se numără crearea unui dispecerat comun pentru toate forţele implicate în managerierea unor cazuri de urgenţă majoră şi instruirea unor dispeceri speciali.

Citeşte şi: Ion Ţiriac dă de pământ cu Maria Şarapova: 'Suspendată pe viaţă şi să i se ia tot ce are'

AGERPRES: Primul apel (la serviciul de Urgenţe, în cazul Colectiv - n.r.) a fost la ora 22,32 şi una dintre lecţiile învăţate din raport a fost, din ce înţeleg, refacerea sau completarea grilei de întrebări pe care să le pună dispecerul în momentul în care se întâmplă ceva, cum a fost la Colectiv.

Raed Arafat: Sunt mai multe aspecte pe grila de întrebări. Unul este că va trebui să încercăm, chiar dacă trimitem primele echipaje, să menţinem apelantul sau unul dintre apelanţi, să aflăm mai multe date încontinuu. Grila de întrebări nu înseamnă să punem întrebări suplimentare şi să ţinem echipele netrimise. Trimit primele echipaje şi ţin omul şi îi spun "Descrie-mi ce vezi", "Câţi oameni vezi?". Şi atunci eu, obţinând informaţii de la el, pot să mobilizez echipaje suplimentare fără să aştept ca primele echipaje să îmi confirme sau să mă alerteze că sunt mai multe victime. Al doilea lucru care trebuie să fie stabilit printr-o grilă de întrebări este o lecţie pe partea cu accesul, pentru că echipele care au ajuns acolo aveau adresa din fişă, care era Strada Tăbăcarilor. Acolo era o poartă, dar poarta asta era blocată şi, jur-împrejur, trebuia să facă (accesul - n.r.) pe altă cale. Atunci să se confirme dacă accesul e pe acolo şi în acelaşi timp să fie revizuite toate planurile de intervenţie pe obiectivele importante şi în ele să fie verificate din nou căile de acces. Dacă nu e actualizat planul de intervenţii, te trezeşti cu aceste situaţii. Când s-a făcut planul de intervenţie poate că pompierii ştiau că pe acolo se intră, poate poarta asta în timpul zilei stă deschisă. Trebuie puse aceste întrebări, dar şi noi, ca instituţie, trebuie să revizuim planurile. Asta e o lecţie învăţată, nu a avut impact de întârziere pe caz, pentru că a fost o întârziere de două minute, poate, dar în viitor este o lecţie care trebuie să fie luată în considerare ca să evităm astfel de situaţii.

Citeşte şi: Ludovic Orban îl provoacă pe Liviu Dragnea: 'Mai are un pic și caută și în PNL'

AGERPRES: La ora 22,32 a fost primul apel şi la ora 22,43 s-a intrat în Plan Roşu de intervenţie.

Raed Arafat: La ora 22,43, după ce au sosit primele echipaje, au venit apelurile de la ele, care zic clar că este un număr mare de victime. Şi ambulanţa a comunicat la Ambulanţă şi pompierii au comunicat la Pompieri. Chiar dacă Planul Roşu a fost declanşat la 22,50, ce am văzut este că echipele au început să fie alertate, mai multe echipaje, încă de la 22,43. Aici, la 22,43, au început să alerteze mai multe echipaje. Lecţia care s-a văzut aici este că echipajele au fost alertate la rând, cel puţin pe linia SMURD-ului, fiecare echipaj a fost chemat la rând să fie alertat. Aici trebuie schimbată procedura şi această procedură a fost schimbată deja, în sensul introducerii apelului general şi apelul general să nominalizeze echipele care să fie trimise. Vrei să trimiţi zece echipaje, poţi să spui, însă să nu luăm pe staţie la rând, pentru că e un decalaj de comunicare.

AGERPRES: Într-un caz precum cel de la Colectiv 11 minute înseamnă mult?

Raed Arafat: 11 minute, în sensul că au început să alerteze echipajele înainte de declanşarea Planului Roşu, da, normal. Şi Ambulanţa a avut o reacţie corectă aici. Trimiterea echipajelor din timp a fost mult mai corectă decât să aştepte declanşarea oficială a Planului Roşu, declanşarea oficială fiind la ora 22,50. Dar echipajele au fost trimise mai înainte, mai multe echipaje.

Citește și: Ultima mutare a MAE în scandalul cu diplomatul de la Ankara și șefii de la București

AGERPRES: În raport scrie că una dintre probleme a fost că ISUBIF şi SABIF au comunicat pe frecvenţe diferite.

Raed Arafat: În mod normal, staţiile radio pe care le utilizăm au mai multe frecvenţe. Unele frecvenţe sunt frecvenţe de colaborare. Acest lucru există. Acolo, din obişnuinţă, au comunicat fiecare cu dispeceratul lui separat, pe frecvenţa lui. Aici trebuie să fie o procedură foarte clară când avem o astfel de situaţie; 1. să rupem comunicaţiile pe situaţia respectivă de comunicaţiile de rutină şi 2. cei care sunt la faţa locului împreună, indiferent de provenienţa lor, să utilizeze una dintre frecvenţele de cooperare, la ordinul dispeceratului. Asta este lecţia care am văzut că se aplică şi în alte părţi. Acesta este unul dintre lucrurile care se vor aplica. În secunda în care e o situaţie de acest gen toţi trec pe frecvenţa comună, prestabilită la comanda dispeceratului, un dispecerat singur decide unde pleacă bolnavii până ce vine medicul de coordonare şi spune el unde şi doar comandantul de intervenţie şi cei care coordonează menţin o legătură separată cu dispeceratul. Echipele comunică între ele şi comandantul comunică cu dispeceratul ca să nu se blocheze între ei. Acestea au fost lucruri tehnice care au fost observate în timpul intervenţiei şi vom veni cu îmbunătăţiri. Soluţiile descrise aici (în raport - n.r.) sunt generale. Soluţia clară va fi după ce vom da termenele şi o să facem grupurile de lucru care vor veni cu soluţiile punct cu punct.

AGERPRES: În raport scrieţi despre liniile speciale care au fost deschise pentru persoanele care îşi căutau rudele, prietenii, în acea noapte.

Raed Arafat: Acesta a fost un lucru pozitiv, dar noi am folosit numerele existente ale Direcţiei Generale de Asistenţă de Urgenţă de la minister. Aici vedem ca lecţie că noi trebuie să avem numere care nu sunt publice decât în momentul în care se întâmplă aşa ceva, care sunt active şi care nu se folosesc. În cazul unei situaţii critice, le comunicăm imediat şi populaţia poate să sune pe ele. Când se termină situaţia, numerele sunt oprite sau sunt schimbate. Şi cu asta izolăm numerele respective de numerele clasice ale noastre. Pentru că ce s-a întâmplat anunţând numerele noastre aici şi răspunzând la peste 1.000 de telefoane... Problema este că aceste numere erau cunoscute pentru alte activităţi ale Direcţiilor şi era foarte greu să le schimbi. Procedura era foarte bună, dar trebuie să avem numere pre-alocate.

AGERPRES: În raport vorbiţi de necesitatea instruirii directorilor de salvare medicală (DSM): "nu există o alocare continuă de medici dedicaţi pentru funcţia de DSM".

Raed Arafat: DSM este o funcţie prevăzută pe Planul Roşu şi care este de fapt un medic cu experienţă foarte mare în coordonarea în cazul accidentelor colective. Eu vă dau exemplul Parisului. La Paris există o funcţie de DSM care este de fapt un medic cu experienţă foarte mare şi medicală, şi de coordonare şi care, la un accident colectiv, este trimis acolo pe partea de coordonare. Noi această funcţie am avut-o, dar nu am avut-o permanentizată printr-o linie de gardă dedicată şi maşină dedicată pentru această intervenţie. Din fericire, maşina ar exista, medicii îi avem, dar trebuia să creăm linia de gardă. Demersurile au început la Spitalul Floreasca.

AGERPRES: Deci la Floreasca va fi începutul proiectului...

Raed Arafat: Floreasca va fi ... de acolo în spitalele cu care colaborează. Medicii de această linie trebuie să fie medici cu pregătire în medicina de urgenţă, cu experienţă foarte mare şi care au parcurs un curs de pregătire la accidentele colective şi care au experienţă în acest sens. Funcţia asta va fi asigurată pe linia de gardă plătită la nivelul Spitalului Floreasca.

AGERPRES: De câţi DSM ar fi nevoie?

Raed Arafat: Unul singur pe zi pe tură care se mişcă imediat dacă este ceva pe zona de competenţă. Şi primul medic sosit joacă acest rol până să ajungă acest medic.

AGERPRES: Vorbeaţi de psihologii MAI pentru rudele victimelor.

Raed Arafat: Noi am folosit, şi asta e o practică bună, am folosit psihologii de la Poliţie, de la ISU, care s-au deplasat la spitale. Impactul lor în general pe parcurs a fost foarte important. În astfel de situaţii suportul psihologic a fost foarte important. Îl considerăm bună practică ce trebuie să fie întărită. Sunt 15 exemple de bune practici. Vom lucra să le întărim, pentru că şi colaborarea cu Ministerul Apărării, transferurile care s-au făcut reprezintă o parte de bună practică. Faptul că prin Ministerul Apărării am putut să apelăm la avionul C-17 de la NATO era o bună practică.

AGERPRES: În ceea ce priveşte transportul pacienţilor în străinătate, veţi face un protocol în momente de acest gen?

Raed Arafat: Problema bolnavilor arşi este o problemă în toată Europa, ca număr de locuri pentru ei. Orice ţară care ar fi trecut prin situaţia noastră ar fi început să caute locuri în alte ţări pentru degajare. Nu neapărat că nu putem, dar nu putem atât. Şi când am fost în Belgia au mai fost discuţii - de a crea un mecanism de colaborare pe bolnavii arşi. Să putem să avem proceduri mult mai clare - cine plăteşte şi totul să fie stabilit. Să nu te întrebe, când vrei să transferi un bolnav, cum va fi mecanismul de plată. Dacă am avea mecanisme prestabilite în acest sens, am putea să facem lucrurile mult mai simplu, mult mai eficient. Şi atunci, prezenţa unor protocoale de acest gen.... poate aceasta e singura parte care va fi prezentată la un nivel mai sus, chiar la colegii noştri de la nivelul Comisiei Europene, la nivelul protecţiei civile europene, să vedem dacă, sub cupola lor, putem să creăm mecanisme să semnăm aceste acorduri, să stabilim un mod de sprijin reciproc în caz de pacienţi cu arsuri - care este o problemă în orice ţară care ar avea numărul pe care l-am avut noi.

AGERPRES: Aveţi o ţară anume în minte?

Raed Arafat: Nu poate să fie o singură ţară, trebuie să fie mai multe ţări. Aţi văzut, noi am transferat bolnavi în Belgia, Olanda, Anglia, Norvegia, Austria, Germania. O singură ţară nu putea să îi ia pe toţi, pe simplul motiv că numărul de paturi este limitat. Considerăm că încheierea de astfel de protocoale este foarte importantă. Asta nu putem să facem noi singuri la nivel de departament. Acest lucru trebuie făcut în colaborare cu colegii de la Ministerul Sănătăţii, cu Casa de Asigurări, să fie un protocol puternic.

AGERPRES: Când a fost vorba de transferul de pacienţi în spitalele româneşti, în raport scrie "inexistenţa unei proceduri clare".

Raed Arafat: De exemplu, un bolnav internat... văd că sunt colmatat... vreau să îl mut de la un spital la altul. Dacă îl muţi într-o oră de la un spital la altul tot sistemul de calcul nu este ajustat. Altceva: un spital unde am paturi în plus are bolnavi stabili pe altă patologie şi trebuie să îi mut fără să îi externez... nu există în sistemele de calcul cum să evacuezi un spital către altul. Aici considerăm că trebuie să fie o procedură clară ca spitalele să primească finanţarea pe bolnavii lor fără probleme şi noi să facem acest lucru cu ei fără să se gândească cineva la mecanisme.

AGERPRES: Cât va dura acest lucru?

Raed Arafat: Va dura, când se face împreună cu Casa, cu ministerul, trebuie să se facă această procedură. Va fi un grup care va lucra pe ea.

AGERPRES: Vorbeaţi în raport de colaborarea cu ONG-urile.

Raed Arafat: Da, aici sunt două aspecte. În primul rând, e la bunele practici introdus că am avut o bună colaborare cu ONG-urile şi nu vreau să dau nume ca să nu nedreptăţim pe unul sau altul. Dar, în acelaşi timp, simţim nevoia ca pentru viitor, la noi, să avem o bază de date cu ONG-urile dispuse să colaboreze şi care noi ştim pe ce domenii pot să colaboreze. Şi atunci una dintre recomandări este crearea de relaţii cu ONG-urile doritoare şi să venim să spunem că "în caz de ... putem apela la ....". Vrem să creăm un mecanism de colaborare cunoscut, să nu ne cunoaştem în timpul dezastrului. De exemplu, am păţit că nu am verificat mail-ul aproape deloc şi unii s-au supărat că mi-au trimis mail-uri sau mesaje. Mai bine să creez un mecanism instituţional, clar şi, (...) când am situaţia, chiar eu să apelez la ei.

AGERPRES: Dar le veţi şi verifica? Pentru că a existat şi cazul unor ONG-uri... să le zicem fantomă.

Raed Arafat: De aici vine termenul "agreere" sau "acreditare". Adică va trebui să ştim că ONG-ul... ce zice... este faptic. Putem să discutăm cu ei, să ştim pe ce ne bazăm. Nu e suficient să vii să zici "Eu vreau să mă implic". Cu un ONG trebuie să ştii ce capacitate are şi ce posibilităţi are. Lecţia noastră este că: 1. cu ONG-urile şi cu voluntarii e foarte important să avem o legătură mai departe; 2. că ne-au ajutat în mare parte în această situaţie; şi 3. pentru viitor trebuie să creăm un mecanism, prin acreditarea şi cunoaşterea lor, să colaborăm şi mai bine.

AGERPRES: Există costuri în plus alocate acestor schimbări pe care le menţionaţi?

Raed Arafat: Vor costa, fără discuţie. Asta înseamnă că la o intervenţie la care aşteptam la început să ne anunţe cineva că are nevoie de echipe suplimentare... dacă eu trimit de la început echipe şi la unele intervenţii să se dovedească faptul că nu e nevoie de ele şi să le trimit înapoi, s-ar putea să fie anumite costuri. Dar nu sunt costuri imense. Astea sunt lucruri implementabile.

AGERPRES: Vorbeaţi de un grup de lucru care va fi stabilit ulterior...

Raed Arafat: Mai multe grupuri, pentru că fiecare temă va avea nevoie de mai mulţi experţi.

AGERPRES: Aveţi deja o prefigurare a acestor grupuri de lucru?

Raed Arafat: Acum deja se lucrează, am avut ultima şedinţă de analiză şi am colegi care lucrează pe stabilirea grupurilor. Acolo unde vom avea nevoie de colaborarea unor colegi de la Sănătate îi vom solicita, unde vom avea nevoie de colegii de la Ministerul Apărării o să solicităm oameni.

AGERPRES: Şi când se va întâmpla?

Raed Arafat: Eu cred că până la jumătatea săptămânii viitoare vor fi stabilite. Şi va fi stabilit planul de implementare cu termene cu tot.

AGERPRES: Vorbeaţi de Ministerul Sănătăţii pentru că este implicată medicina de urgenţă.

Raed Arafat: S-a dovedit că Ministerul de Interne şi Ministerul Sănătăţii sunt legate în foarte multe lucruri, mai ales în cazul accidentelor colective şi nu numai. Şi colaborăm foarte bine. S-ar putea să fie necesare discuţii cu alte forţe. O bună practică a fost trimiterea din oficiu, imediat, a unor forţe de ordine la spitale, la UPU-uri ca să ajute când vin pacienţii. Asta e o chestie care trebuie, cu unii colegi de la Poliţie şi de la Jandarmerie să stabilim o procedură ca în viitor, când avem o astfel de situaţie, chiar să se trimită. Pentru că aici a fost o decizie a cuiva să trimită, fără să existe o procedură. Acum vrem să o transformăm într-o chestie care să spună "E bine să trimiţi". Atunci decizia să o ia oricine. Aici noi identificăm decizii care au fost luate de persoane, decizii pozitive, dar care nu sunt procedurate. Şi noi le facem proceduri.

AGERPRES: Sistemul românesc de sănătate este unul destul de suferind. Dacă era un sistem de sănătate mai bun, rezultatele în ceea ce priveşte managerierea cazului 'Colectiv' ar fi fost mai bune?

Raed Arafat: Discuţiile... şi asta nu vreau să spun eu... avem interviurile cu colegii din Anglia, din Belgia, de peste tot. Toţi care au venit şi au văzut au zis că abordarea a fost corectă, ce au primit pacienţii a fost ok, că momentul de transfer a fost corect - şi acest lucru l-a afirmat şi colegul din Franţa, şi colegul din Belgia, şi colega din Marea Britanie. Iar orice ţară, asta s-a spus când am făcut prezentarea la Bruxelles, orice ţară ar fi avut o dificultate majoră cu un astfel de caz, pentru că numărul paturilor pentru arşi în orice ţară ar fi fost depăşit. Cineva chiar a zis că poate Statele Unite ar fi putut să trimită în mai multe locuri, în interiorul ţării care, totuşi, e un continent. La noi, orice ţară ar fi avut o problemă majoră, de capacitate. Noi ce am făcut prin transferul pacienţilor, mai ales, este degajarea presiunii pe spitalele noastre. Şi în această analiză noi nu am intrat deloc pe tratament intraspitalicesc şi pe decizii intraspitaliceşti, pentru că nu este competenţa Departamentului. Noi am mers exact pe ce este competenţa Departamentului. Am mers pe pre-spital în intervenţie, am mers pe transfer inter-spitalicesc şi am mers pe problema transferului internaţional, unde Departamentul a fost implicat. Şi am mers pe partea Unităţilor de Primiri Urgenţe, care sunt în coordonarea noastră operativă. Restul aspectelor... se face analiza lor de către colegii de la Sănătate.

AGERPRES: Primul apel a fost la ora 22,32. Credeţi că s-ar fi putut interveni mai repede?

Raed Arafat: Mai repede, în ce sens? Pentru că la apel au plecat primele echipe. Echipele, în 11 minute, au fost acolo. Incendiul, de la sosirea lor, a fost stins în 6 minute. Lumea trebuie să înţeleagă... era imposibil la faţa locului să se prezinte pe loc 60 de ambulanţe. Ambulanţele din Bucureşti-Ilfov au pacienţi în ele, alţii sunt în drum spre pacienţi, altele sunt libere. Şi din cauza aceasta este normal că numărul ambulanţelor a crescut gradual - pe baza alertării lor şi pe baza eliberării lor. Nimeni nu are stoc de ambulanţe să apese pe buton şi brusc să se prezinte. Normal că gradual creşte numărul resurselor. Acum... intervalul în care a crescut numărul resurselor şi intervalul în care am evacuat pacienţii a fost unul foarte bun. Într-o oră şi 50 de minute să concentrezi forţele, să trimiţi toţi pacienţii la spital... O parte s-au evacuat cu maşini personale - se întâmplă în majoritatea situaţiilor de accidente colective. Din punctul nostru de vedere, faptul că gradual a crescut numărul ambulanţelor, că am putut concentra 61 de ambulanţe, 3 maşini de multiple victime, tot personalul care era acolo plus maşinile de pompieri şi personalul de la pompieri, faptul că au lucrat împreună în echipă... s-au văzut pompieri care făceau masaj cardiac cu aparatul de respirat pe spate, ajutat de o asistentă de la Ambulanţă. Toate acestea au demonstrat că sistemul a reacţionat, că putem să facem sistemul să reacţioneze în viitor şi mai bine... asta nu înseamnă că acum sistemul a reacţionat prost. Dar sunt lucruri ce pot fi îmbunătăţite. Şi luăm exemplu ce a zis colegul din Belgia cât eram la prezentare la Bruxelles când s-a ridicat un profesor şi a zis că el, din tot ce a văzut şi a discutat cu colegii lui, în situaţia dată, în condiţiile date, reacţia din Bucureşti a fost una optimală. Asta nu înseamnă că a fost perfectă. A fost optimală comparativ cu resursele şi cu necesităţile.

În orice situaţie din asta ajungi la un punct în care resursele şi nevoile sunt discrepante. Şi începi să lucrezi. Şi să nu uităm... un lucru care e menţionat în "lecţiile învăţate" - urgenţele de rutină. Chiar dacă am o catastrofă într-un oraş ca Bucureşti, eu nu pot să las tot ce se întâmplă în jur. Sunt solicitări care vin. E unul care sună că a fost un accident rutier, unul care sună şi spune "nu mă simt bine şi am dureri precordiale". Nu pot să spun: "Eu am un accident colectiv, muriţi". Şi atunci, o parte dintre maşinile Serviciului de Ambulanţă Ilfov şi sectorul privat sunt cei care asigură mai departe serviciile de rutină. Ei fac parte din Planul Roşu. Dar Planul Roşu nu înseamnă că toţi suntem la locul accidentului şi uităm ce se întâmplă în jurul nostru. Este imposibil. Şi populaţia din jur, pe urgenţele de rutină, are dreptul să trăiască şi ea. Pe timpul acestei intervenţii de o oră şi 50 de minute e posibil că a apărut şi un stop cardiac, şi un infarct, şi unul care trebuia intubat. Asta e situaţia. Urgenţele merg mai departe.

AGERPRES: Spuneţi, în 'Concluziile generale', că "problemele apărute sunt punctuale şi nu au avut un impact semnificativ asupra eficienţei intervenţiei structurilor de urgenţă la locul accidentului".

Raed Arafat: Da, sunt probleme punctuale. Asta nu înseamnă... faptul că nu au folosit frecvenţa unică ... nu înseamnă că ei nu au mers mai departe şi au rezolvat cazurile. Că putea să fie mai bine.... asta putea să fie mai bine dacă era frecvenţa unică. Acestea au fost probleme punctuale. Nu au dus ca intervenţia să nu se desfăşoare într-un mod corect. Că poate să fie mai bine în viitor, învăţând din aceste lecţii şi fără să arătăm că o anumită persoană a greşit că n-a apăsat pe buton să se mute pe o frecvenţă, cutare persoană nu a făcut asta...nu acesta e scopul. Pentru că, dacă aşa e scopul şi aşa facem... data viitoare când vrem să învăţăm de la colegii care sunt la faţa locului ce n-a fost bine... nu ne mai spun. Noi multe din aceste lucruri le-am aflat de la cei care erau pe teren. Şi atunci, ca să aflu de la el data viitoare, trebuie să ştie că iau date ca să fie mai bine, nu ca să îl pedepsesc sau să îl pedepsesc pe colegul lui.

AGERPRES: Pentru dumneavoastră, cea mai importantă lecţie de aici (din raport - n.r.) care este?

Raed Arafat: Din toate nu cred că pot să aleg una care să fie cea mai importantă...

AGERPRES: Sau cea mai necesară, cea care ar umple cel mai mare gol în sistem?

Raed Arafat: Eu cred că din măsurile care trebuie luate partea pe integrarea dispeceratelor e una dintre cele mai importante - proiectul pe care acum îl vom face, de creare a şcolii de dispeceri profesionişti, cu colegii din altă ţară care urmează să vină şi să facă evaluarea chiar în luna aprilie. Să creăm o curriculă clară de instruire a dispecerilor care, într-o mare parte, ne lipseşte. (...) Trebuie să avansăm în acest sens, să creăm dispeceri profesionişti, cineva care e creat pentru dispecerat sau e pregătit din teren, pregătit în mod special pentru dispecerat. Cred că astea sunt măsurile care vor produce un impact major în viitor. Celelalte vor rezolva diferite aspecte de intervenţie, care vor face intervenţia mai uşoară. Dar aceste două măsuri - cu dispeceratul comun, cu camera de comandă comună, pentru tot ce este situaţie de urgenţă, inclusiv ambulanţă, şi dispecerizarea integrată profesionistă şi pregătirile dispecerilor în viitor, nu numai în Bucureşti, în toată ţara - cred că acestea vor fi cu impactul major pe sistem în următorul an - un an şi jumătate.

Vezi şi: Laura Codruța Kovesi dă cărțile pe față: Ce anunț face despre intrarea în politică

comments powered by Disqus

CITESTE SI

REVISTABLOGURILOR.RO



Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.