Premium
Ziarul Financiar:
Dinamica „bunăstării” României s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimele două decenii, însă, în cifre absolute, mulţi dintre indicatorii economici care pun diagnosticul bunăstării unei ţări plasează România la coada clasamentului european.
„PIB-ul per locuitor în România a fost în 2015 cam de 11 ori mai mare decât în 1950. Din acest punct de vedere, datele sunt destul de clare, nu ştiu cine ar putea să mai spună că era mai bine în perioada comunistă”, a spus Şerban Toader, senior partner în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală KPMG în România, în cadrul unui eveniment de lansare a unui raport privind evoluţia bunăstării în România în perioada 1990- 2014.
„Rezultatele cercetării arată că decalajul PIB per capita, în valori absolute, la paritatea puterii de cumpărare dintre România şi Germania s-a adâncit. Acestea sunt cifrele”, a spus doctorul în economie Dan Olteanu, membru al Institutului de Cercetări Economice din cadrul Academiei Române şi unul dintre autorii studiului.
Pentru analiza evoluţiei bunăstării din România în comparaţie cu alte state din Europa, experţii KPMG au luat în calcul mai mulţi indicatori economici: nivelul Produsului Intern Brut, indicele dezvoltării umane (care măsoară prosperitatea economică a unei ţări, starea de sănătate a populaţiei şi educaţia), indicatorul fericirii (măsurat prin variabile subiective şi obiective, precum speranţa de viaţă la naştere, asistenţa socială, generozitatea, percepţia asupra corupţiei), indicele prosperităţii (care analizează, printre altele, guvernarea, siguranţa şi securitatea sau libertatea personală) şi aşa-numitul „happy planet index” (care arată modul în care locuitorii folosesc eficient resursele de mediu). Astfel, cercetarea arată, spre exemplu, că România ocupă locul 52 din cele 188 de ţări analizate în cadrul acestui indicator şi este poziţionată în categoria “dezvoltare umană ridicată”, depăşind Bulgaria. Cu toate acestea, este în urma altor ţări din Europa Centrală şi de Est, cum ar fi Ungaria, Polonia şi Cehia, unde scorurile obţinute le plasează în categoria “dezvoltare umană foarte ridicată”.
„Totuşi, este important de remarcat evoluţia dramatică de-a lungul timpului în cazul României, cu un salt impresionant înregistrat între anii 2000 şi 2010 şi o dezvoltare lentă, dar ascendentă, până în 2014”, arată studiul KPMG.
Per ansamblu, rezultatele raportului KPMG arată că România a avut o dinamică bună în raport cu celeltate ţări analizate în ceea ce priveşte evoluţia indicatorilor bunăstării din 1990 încoace, însă, discrepanţele sunt în continuare mari.
RFI:
Urmare a zvonurilor, acţiunile Renault au scăzut imediat cu peste 4%, cel mai redus nivel din aproape o lună, dar declinul s-a redus ulterior la 2,9%. Investigaţia franceză referitoare la emisiile motoarelor Renault a fost lansată în urma scandalului emisiilor automobilelor diesel ale Volkswagen şi nu a fost confirmată deocamdată de reprezentanţii conducerii Renault.
În urma scandalului similar în care a fost implicat grupul Volkswagen, o comisie de experți independenți a constatat astfel importante depășiri ale nivelului declarat de poluare la o serie de vehicule diesel vândute în Franța de mai mulți constructori, inclusiv Renault. De altfel, scandalul Dieselgate a atras după sine acuzaţii similare şi pentru alţi mari constructori de automobile : în Statele Unite, Agenția pentru Protecția Mediului EPA a acuzat recent şi grupul Fiat Chrysler că din 2014 ar folosi un soft care ar fi permis un nivel excesiv al emisiilor la peste 100.000 de camioane și SUV-uri cu motoare diesel. Conducerea companiei s-a plâns că ar fi acuzaţii nedrepte şi că softul ar corespunde standardelor EPA. În State, potențiala amendă pentru Fiat Chrysler este de 4,6 miliarde de dolari. Toate investigațiile vin după ce autoritățile de reglementare din Statele Unite au acuzat Volkswagen de instalarea unor sisteme electronice speciale, pentru evitarea standardelor referitoare la poluare. Volkswagen, cel mai mare producător auto din lume, a fost acuzat că ar fi manipulat rezultatele testelor autorităților americane legate de emisiile vehiculelor comercializate de grupul german prin instalarea unui software care permitea mașinilor să îndeplinească standardele referitoare la poluare în timpul testelor dar nu și în timpul operațiunilor normale. Din acest motiv nivelul poluării era mai ridicat, potrivit acuzaţiilor aduse de Agenția pentru Protecția Mediului. În scandal, grupul auto german Volkswagen încearcă acum să ajungă la un acord în valoare de aproximativ 4,3 miliarde de dolari cu Departamentul american al Justiției. Conform acordului, grupul german ar urma să îşi recunoască vinovăția și să fie achitat în procesele civile și în investigațiile autorităților. Grupul a pus deja deoparte peste 18 miliarde de euro pentru a acoperi costurile legate de Dieselgate, care ar urma să fie cel mai costisitor din întreaga industrie auto.
