Premium
Corupția din sistemul de sănătate pare să fie foarte răspândită, practica plăților informate fiind foarte frecventă, în special în orașele și localitățile mici și "cel mai ades pare să fie și dificil de eradicat", se arată în raportul MCV al Comisiei Europene care remarcă însă că Ministerul Sănătății are progrese semnificative prin proiecte derulate cu organizațiile societății civile.
"Corupția din sistemul de sănătate pare să fie foarte răspândită. Practica plăților informate este foarte frecventă, în special în orașele și localitățile mici și cel mai ades pare să fie și dificil de eradicat. Ministerul Sănătății împreună cu Asociația pentru Implementarea Democrației au realizat un studiu percepție asupra corupției, în Februarie 2014. Este relevant că mai mult de două treimi (68%) dintre persoane au considerat că nivelul de corupție în sistemul public de sănătate este înalt și foarte înalt, și una din cinci persoane acceptă existența plăților informate", arată raportul.
Potrivit documentului, în domeniul sănătății corupția are două nivele de referință: nivelul înalt, în domeniul achizițiilor publice, și mica corupție, în domeniul plăților informate pentru serviciile medicale, ambele domenii fiind "abordate" începând cu anul 2014.
Raportul menționează că pentru combaterea problemelor specifice din achizițiile publice din sistemul de sănătate, Ministerul Sănătății a realizat o monitorizare a cheltuielilor fondurilor publice ale unităților sanitare, prin intermediul unui portal. Totodată, suplimentar, se vor adăuga o platformă de monitorizare a achizițiilor publice și a contractelor încheiate de unitățile sanitare publice și un portal al conflictelor de interese.
Același document arată că, în mod curent, achizițiile publice se desfășoară centralizat la nivel național pentru mai multe produse (echipamente, vaccinuri, etc), în 2014 fiind realizate șase astfel de achiziții centralizate, economiile fiind de 20% de-a lungul derulării acordurilor cadru încheiate.
''Cheltuielile efectuate de unitățile sanitare sunt monitorizate și sunt semnalate marile deficite întâlnite, unele constituind adevărate anomalii. Se intenționează aplicarea metodologiei prin care unitățile sanitare vor raporta contractele încheiate, ceea ce va permite evaluarea eficienței acestor contracte. Cu toate acestea, constrângerile de personal par să limiteze potențialul acestor măsuri de detectare eficientă și de prevenire a corupției.(...) Un prim pas în încercarea de a reduce plățile informale, este testat în prezent un sistem de mecanism de feedback al pacientului", adaugă sursa citată.
În ceea ce privește consiliile de etică din spitale, documentul arată că acestea nu sunt încă funcționale, dar este în curs de elaborare o metodologie pentru funcționarea acestora.
''Comisiile de Etică vor fi însărcinate cu analiza evaluărilor oferite de pacienți referitoare la posibilele încălcări ale eticii și referitoare la fapte de corupție. Acestea nu vor avea competența de a investiga penal infracțiunile, dar vor fi împuternicite să transmită informațiile relevante pentru urmărirea penală. Un alt element preventiv este introducerea unui card electronic de sănătate, care va înregistra toate consultările și baza de prescripție medicală și care va contribui, de asemenea, la identificarea consultațiilor sau prescrierilor false sau abuzive", se mai arată în documentul CE.
Realizatorii arată că societatea civilă a propus și alte măsuri pentru a stopa plățile informale, una dintre acestea fiind cea care prevede creșterea veniturilor personalului medical din unitățile publice.
"Cazurile identificate au subliniat, de asemenea, necesitatea unei evaluări proactive a riscurilor — astfel, un caz de luare de mită în formă repetată (în domeniul pensiilor de invaliditate) a fost posibil datorită semnalelor venite din public, dar acest fapt nu a fost utilizat în construirea unor modele de intervenție. În plus, ÎCCJ a stabilit în decembrie 2014 că orice medic angajat într-o unitate sanitară a Ministerului Sănătății este considerat un funcționar public și, prin urmare, poate fi pedepsit conform Codului penal pentru infracțiunea de luare de mită", se mai afirmă în document.
Comisia Europeană a publicat miercuri Raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.
