Premium
Detalii până acum necunoscute despre atentatele de la Paris, din 13 noiembrie 2015, apar într-un raport al diviziei antiteroriste a poliției franceze, prezentat oficialilor Ministerului de Interne și intrat în posesia jurnaliștilor de la New York Times. Documentul de 55 de pagini este o radiografie a evoluției grupării teroriste Stat Islamic, inițial considerată incapabilă să pună la cale atentate de amploare.
A fost nevoie de aproape doi ani pentru ca teroriștii comandați de Abdelhamid Abaaoud să se perfecționeze și să poată înșela vigilența autorităților franceze, doi ani în care acestea au dejucat mai multe atentate-test ale aripii externe a grupării Stat Islamic.
Cum au intrat teroriștii în Franța
Atacatorii de la Paris au exploatat din plin carențele sistemului european de control al frontierelor, circulând cu ușurință și fără a trezi suspiciuni între Franța și Belgia, dar și între Africa și Europa. Asta deși pe numele a trei dintre ei fuseseră emise mandate internaționale de arestare. Ei au beneficiat de serviciile unui falsificator de elită din Belgia, care le-a furnizat documentele de călătorie contrafăcute, arată raportul citat.
„Noi nu facem schimb de informații. Nici măcar nu ne-am pus de acord asupra transcrierii numelor din arabă sau scrise cu litere chirilice. Așa că dacă cineva intră în Europa prin Estonia sau Danemarca, probabil nu l-am înregistrat la fel în Franța sau Spania”, spune Alain Chouet, fost șef al serviciilor secrete franceze.
Comunicarea a rămas criptată
Fără mesaje electronice sau alte forme de comunicare electronică, aceasta a fost rețeta teroriștilor pentru a nu fi interceptați de forțele antiteroriste. Nici până astăzi nu se știe ce tip de criptare au folosit și toate speranțele sunt acum în Salah Abdeslam, singurul atacator încă în viață. El a fost capturat, vineri, la Bruxelles și le-ar putea da informații prețioase anchetatorilor despre criptarea comunicațiilor.
Una dintre femeile care a supraviețuit atentatelor a povestit că, după ce a fost luată ostatică, a reușit să vadă ce era afișat pe ecranul laptopului unuia dintre teroriștii de la Bataclan. „Era ceva bizar. Se uita la mai multe linii, linii de cod. Fără imagini, fără internet”, a povestit aceasta, confirmând că atacatorii au folosit un soft de codare. Ea a mai dezvăluit că sistemul telefonic de alertare a poliției – cu binecunoscutul mesaj „Apasați tasta 1” sau „Apăsați tasta 2” - a îngreunat comunicarea ostaticilor cu forțele de ordine.
Și nu a fost singurul lucru bizar. La un moment dat, cel mai înalt dintre teroriști - cu centura explozivă în jurul taliei și detonatorul în mână- a intrat în fosa orchestrei și a început să cânte la xilofon, râzând sadic, au povestit alți martori. Era vorba despre Samy Amimour, fost șofer de autobuz.
Explozibil marca ISIS
Pe 13 noiembrie, în jurul orei locale 21.00, Ibrahim Abdeslam, fratele lui Salah Abdeslam, a intrat în restaurantul Comptoir Voltaire. Așa au anunțat autoritățile franceze, așa a scris și presa. Raportul obținut de New York Times oferă, în premieră, și alte detalii. „S-a întors și le-a zâmbit oamenilor. Și-a cerut scuze pentru neplăcerile create și apoi s-a aruncat în aer”, se arată în documentul citat.
La examinarea cadavrului, criminaliștii francezi au descoperit urme de triperoxid de triacetonă (TATP), explozibilul devenit „semnătura” atentatelor comise de gruparea Stat Islamic în Europa.
De ce folosesc teroriștii ISIS acest tip de explozibil? Pentru că se poate obține din ingrediente ușor de obținut, explică experții citați de New York Times.
Acest tip de explozibil fusese găsit încă din 2013 asupra lui Ibrahim Bouda, cetățean francez întors din Siria. Înainte de a se înrola în ISIS, el a fost arestat la Cannes.
Concluzia jurnaliștilor americani este că autoritățile franceze, deși au avut mai multe indicii, nu au reușit să își dea seama că gruparea Stat Islamic a pus la punct, vreme de mai mulți ani, o mașinărie ucigașă performantă, care avea ca țintă precisă Europa și care și-a atins scopul la Paris, în noiembrie 2015.
