Premium
Europarlamentarul Siegfried Mureşan a declarat că actorii publici relevanţi din România trebuie să înlăture teama generată de subiectul unei Europe cu mai multe viteze, iar decidenţii politici să participe activ la dialogul despre viitorul UE şi să solicite în cadrul negocierilor din această perioadă acceptarea ţării noastre în zona Schengen, transmite corespondentul agerpres.
"Suntem la începutul unui proces de reflecţie şi a unei consultări publice. Preşedintele Comisiei Europene spune următorul lucru: Uniunea Europeană, în forma actuală, nu corespunde pe deplin aşteptărilor oamenilor, cetăţenilor. Nu poate face ceea ce oamenii aşteaptă de la Europa. De aceea Uniunea Europeană trebuie îmbunătăţită, trebuie reformată, e un proces firesc", a spus Siegfried Mureşan, prezent la Strasbourg, la lucrările plenare al Parlamentului European, întrebat despre discuţiile din Legislativul european despre o Europă cu mai multe viteze.
Un analist american DETONEAZĂ relaţiile transatlantice. 'Trump a fost SPIONAT de britanici!'
Europarlamentarul a adăugat că scenariul ideal este ca "toate cele 27 de state membre, care vor rămâne după ieşirea Marii Britanii, împreună, să facă toţi aceşti paşi de integrare".
"Dar vedem că apetitul de integrare este diferit de la stat la stat. Vedem acum, vor avea loc alegeri parlamentare în Olanda şi vedem liderii de partide proeuropene spunând că locul acordului de asociere dintre UE şi Ucraina este la coşul de gunoi. Deci, un apetit foarte mic pentru integrare într-un stat membru fondator al Uniunii Europene, în Olanda. Şi acestui apetit diferit de la stat la stat trebuie să-i răspundem. Şi anume, una dintre propuneri este ca statele care doresc să se integreze mai mult să se poată integra fără a putea fi reţinute de statele care nu doresc să se integreze, ceea ce se numeşte Europa cu două viteze", a arătat Mureşan.
Potrivit acestuia, în cazul României, pe tema Europei cu mai multe viteze, la nivelul politicului există teama că ţara noastră va rămâne "pe dinafară".
"Nouă ne e teamă că vom rămâne pe dinafară. De aceea, ce avem de spus, primul lucru pe care l-aş spune dacă aş fi reprezentant al Guvernului sau al Preşedinţiei în negocieri, prioritatea numărul unu - fiecare stat membru să poată participa la toţi viitorii paşi de integrare europeană. Să nu existe criterii, condiţii, criterii cantitative definite care să ne excludă, pe care, dacă nu le îndeplinim, să ne excludă de la viitorii paşi de integrare. (...) Şi de ce ne este teamă de Europa cu două viteze? Fiindcă proiectele de succes unde Europa cu două viteze funcţionează până acum - zona Euro şi zona Schengen - noi încă nu participăm. (...) Elementul esenţial care ar duce la reducerea temerii cetăţenilor români faţă de Europa cu două viteze este acceptarea în zona Schengen, unde ştim că îndeplinim condiţiile şi merităm să fim acceptaţi. De aceea, dacă aş fi preşedinte, ministru, aş spune în toate negocierile: acceptaţi-mă în zona Schengen fiindcă îndeplinesc condiţiile şi atunci românilor le va fi mai puţină teamă de Europa cu două viteze", a explicat Mureşan.
În opinia sa, lucrul cel mai greşit pe care l-ar putea face România în această perioadă este să nu participe activ la discuţiile despre viitorul Europei.
Cinci motive pentru care UE nu trebuie să se teamă de un posibil Nexit, dar şi două de îngrijorare
"Trebuie să fim parte la discuţie, să ne punem condiţiile. Este începutul unui proces de consultare publică. Preşedintele Comisiei Europene a spus că nu se va lua nicio decizie înainte de luna decembrie. Pe bună dreptate, căci vom avea alegeri parlamentare în Germania în septembrie, prezidenţiale în Franţa în luna mai. Deci, e începutul unei consultări publice, trebuie să ne manifestăm. Iar opinia mea este că nici măcar în decembrie nu se vor lua decizii importante, va fi un moment intermediar", a mai spus Mureşan.
Miercuri dimineaţă, în plenul Parlamentului European, s-a desfăşurat o dezbatere pe marginea concluziilor Consiliului European şi a Declaraţiei de la Roma care urmează să fie adoptată la summit-ul aniversar dedicat împlinirii a 60 de ani de UE, ca principali vorbitori regăsindu-se Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, Jean-Claude Junker, şeful Comisiei Europene, şi premierul italian Paolo Gentiloni.
