Ordinea căutărilor pe Google după partidele românești este aceea la care v-ați aștepta. Întâi PSD, apoi PNL, apoi USR apoi ALDE/PMP. Este, practic, ordinea din alegeri, dovadă că Internetul nu este un tărâm magic din punct de vedere politic ci reflectă din ce în ce mai mult interesele și opțiunile politice ale populației generale (sau, măcar, urbane). Dar în acest articol ne vom uita mai ales la partidele mai mici.
Pentru o periodizare mai bună să începem cu un grafic care arată interesul online pentru toate cele 5 partide românești mai importante. Iar pentru o identificare mai ușoară, mai jos voi comenta în funcție de cele patru vârfuri vizibile în căutările pentru PSD. Primul vârf corespunde alegerilor parlamentare și formării unui nou Guvern. Avem trei categorii. Cel mai sus stă PSD, într-o categorie de sine stătătoare. Apoi urmează, în ordinea asta USR și PNL. Putem suspecta privind acest grafic că, dacă USR a luat mai puțin de jumătate din voturile PNL asta se datorează organizațiilor liberale are îi dau acces partidului inclusiv în zone rurale la care USR poate doar visa. În categoria ultimă sunt ALDE și PMP, partide care depind în foarte mare măsură de forța organizațiilor locale.
Al doilea vârf de interes PSD corespunde momentului OUG 13. Social democrații rămân în frunte, dominația lor fiind chiar mai autoritară de când sunt partidul de guvernământ. Dar ordinea și clasele rămân aceleași.
Al treilea vârf ține tot de unele fapte controversate ale guvernării. De data asta USR și PNL nu mai capitalizează. Vedem însă cum USR nu mai stă în aceeași ligă cu PNL ci merge alături de PMP și ALDE. Al patrulea vârf este dat de alegerile locale parțiale. PSD domină din nou autoritar. PNL este mult în urmă dar are și el un vârf de formă. USR, PMP și Alde nu tresar în nici un fel, dacă nu ar am avea partidele mai mari în grafic pur și simplu nu am putea observa momentul cu ochiul liber.
Să ne uităm din nou, de data asta la graficul simplificat, doar cu partidele mici: USR, PMP, ALDE.
Vedem cum, în primele luni ale perioadei de un an ilustrate, USR se deosebește de celelalte două partide mici prin abilitatea de a produce vârfuri de interes în online. PMP și ALDE nu au această capacitate dar au organizații. Iar PMP îł are pre Traian Băsescu. Acesta, deși nu a fost prins în grafice, este mult mai căutat decât toate cele 3 partide menționate.
Un ultim grafic ne arată punctele de minim, rotunjite de Google la zero căutări. ALDE este campion în această categorie.
România are aproape 11 milioane de utilizatori de internet ceea ce face ca România să aibă, ajustând cu populația plecată, o rată de penetrare a Internetului de 70%. Practic, bariera de acces este mai degrabă competența tehnică (digital literacy) decât posibilitatea de a avea acces la un aparat cu Internet.
Interpretat cum trebuie, interesul pentru o persoană politică poate să devină un predictor pentru acea secțiune a votului care nu este determinată în principal de forța organizațiilor.
Premium
