Premium
''Let's make Trump happy!'' (Să-l facem fericit pe Trump!), acesta pare a fi obiectivul summitului NATO ce se va desfăşura joi la Bruxelles, scrie marţi agenţia Reuters într-un comentariu despre atmosfera şi agenda acestei reuniuni, parafrazând sloganul de campanie electorală al noului preşedinte al SUA (Let's make America great again).
Prima reuniune a Alianţei supă alegerile prezidenţiale din SUA beneficiază de această dată de o coregrafie menită să-l impresioneze pe Donald Trump, care a descris NATO drept o organizaţie 'depăşită'. Responsabilii NATO au grăbit mutarea în noul sediu, deşi construcţia nu este încă finalizată, şi au renunţat la agenda densă de dezbateri ce caracterizează de obicei aceste reuniuni, singurul moment semnificativ în program fiind acum un dineu de lucru. Nu va exista un comunicat final al summitului şi s-a renunţat la sesiunile de lucru cu statele partenere nemembre, cum ar fi Suedia şi Ucraina.
'Este momentul să-i amintim lui Trump că el este liderul lumii libere', explică un diplomat de rang înalt din cadrul NATO. La intrarea în noul sediu al Alianţei, Trump va dezveli un monument ridicat în memoria victimelor atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001. Oficialii NATO speră astfel că noul lider de la Casa Albă îşi va aminti că după acele atacuri a fost singura dată în istoria Alianţei când a fost activată clauza apărării colective cuprinsă în articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord.
În timpul campaniei electorale, Donald Trump a acuzat statele membre NATO că nu contribuie financiar suficient la apărarea colectivă şi a sugerat în acest sens, referindu-se la statele din flancul estic, că SUA nu vor sări în apărarea lor în eventualitatea unui atac din partea Rusiei decât dacă îşi vor fi îndeplinit obligaţiile. Iar odată ajuns la Casa Albă, el şi-a trimis secretarul de stat al apărării la Bruxelles cu mesajul clar ca statele membre să-şi suplimenteze contribuţiile militare, în caz contrar riscă pierderea sprijinului SUA.
'Europa ştie că Trump are o părere profund negativă despre alianţe', afirmă Tomas Valasek, fost ambasador al Slovaciei la NATO şi care acum conduce think-tankul Carnegie Europe. 'Speranţa este că el va veni cu o abordare mai pozitivă', notează acest interlocutor. Însă unele ţări din flancul estic, precum cele trei state baltice, doresc ceva mai mult, şi anume un angajament ferm că Trump va respecta clauza apărării colective, deşi nu este clar dacă ele vor aborda acest subiect în mod tranşant la summitul de joi.
Retorica lui Trump cu 'America first' (America întâi), semnalele sale contradictorii privind Rusia şi atitudinea sa faţă de NATO au provocat incertitudine în cancelariile europene, în pofida unor asigurări venite din partea altor responsabili americani, cum este vicepreşedintele Mike Pence, care a vizitat mai multe state europene.
Prin urmare, în încercarea de câştiga încrederea noului lider al SUA, aliaţii săi europeni îl vor asigura la dineul de lucru că au convenit să cheltuie mai mult pentru apărare. Potrivit Reuters, fiecare ţară ar urma să-i prezinte un plan prin care să arate cum va creşte în fiecare an bugetul apărării, astfel încât până cel târziu în anul 2024 toate statele membre să aloce cel puţin 2% din PIB pentru apărare.
'Trump va dori să afle ce au făcut ei (liderii europeni) pentru el în ultima vreme. Mai exact, ce au făcut pe frontul 'hard power' ', explică Anthony Gardner, ambasadorul SUA pe lângă UE în timpul administraţiei Obama. În anul 2016, numai SUA, Marea Britanie, Polonia, Grecia şi Estonia au alocat apărării cel puţin 2% din PIB. Pentru anul în curs şi România a alocat 2% din PIB pentru apărare. Agenţia Reuters nu menţionează în comentariul ei acest lucru, dar scrie că România, Letonia şi Lituania sunt 'aproape' de a atinge această ţintă.
Partea finală a ofensivei de şarm în faţa lui Trump va fi abordarea în discuţii a planului avansat de Washington ca NATO să-şi asume un rol sporit în lupta împotriva Statului Islamic în Siria şi Irak, în concordanţă cu o altă solicitare a liderului de la Casa Albă, şi anume ca NATO să contribuie mai mult la lupta împotriva terorismului. Deşi un răspuns la acest capitol nu a fost încă definitivat, mai ales din cauza rezervelor Germaniei şi Franţei, diplomaţii încă speră la un compromis prin care cele 28 de state membre să convină asupra faptului că NATO ca instituţie se va alătura coaliţiei antiteroriste conduse de SUA, dar fără să-şi asume alte obligaţii dincolo de cele deja asumate de membrii ei, conform Agerpres. Astfel, Donald Trump s-ar putea întoarce la Washington cu un mesaj politic cu ajutorul căruia să poată arăta că aliaţii dau curs solicitărilor sale.
