Premium
De la începutul anului și până acum, Moldova a avut o abordare din ce în ce mai curajoasă în relația cu Rusia. Dacă ani de zile, guvernul de la Chișinău avea, mai degrabă, o abordare umilă, încercând să nu supere în niciun fel Moscova, acum situația este radical schimbată.
Moldova a semnat Acordul de Asociere cu U.E la 27 iunie 2014. Premierul de atunci, Iurie Leancă, a afirmat că este o zi istorică pentru țara sa și că speră că va aduce Moldova acolo unde îi e locul și anume în Europa.
Parlamentul moldovean a ratificat tratatul. Și atunci a fost un joc subteran extrem de dur. Moscova a pus presiune pe toate canalele, în toate modurile, ca parlamentul să nu ratifice acordul. PDM ,împreună cu celelalte forțe care asigurau majoritatea guvernamentală, a reușit să se mobilizeze și Acordul să obțină voturile necesare.
Din acest moment, al semnării și al asumării drumului spre U.E., forțele politice guvernamentale au jucat din ce în ce mai curajos în relațiile cu Rusia. Nu a mai existat ”baletul” făcut chiar pe vremea lui Filat, nu a mai existat un joc dublu, o pendulare când spre Est, când spre Vest.
Azi, avem un breaking news, Moldova îl declară persona non grata pe Rogozin. Cu alte cuvinte, acesta nu mai poate călca pe teritoriul țării, este declarat indezirabil, pentru că pune în pericol ordinea publică și siguranța națională.
În ultima săptămână am văzut cu toții circul pe care l-a făcut vicepremierul rus. A călcat în picioare orice normă diplomatică, a jignit atât autoritățile moldovene cât și pe cele românești.
Comportamentul lui Rogozin este arhicunoscut. Cred că nu mai surprind pe nimeni declarațiile pe care acesta le face și nici modul în care abordează relații diplomatice.
În sfârșit, azi, Rogozin primește ce merită. În Moldova nu va mai putea intra și de aici toate consecințele pozitive.
Declararea lui Rogozin ca persona non-grata face parte dintr-un șir mai lung de măsuri și acestea trebuie analizate în context. Astfel, de la începutul anului și până acum putem inventaria următoarele măsuri:
1) Dezvăluirile făcute pe baza scandalului Laundromat
Spălarea a 22 de miliarde din Rusia prin băncile moldovenești. O acțiune care a fost făcută împotriva presiunilor rusești. De ce? Putem bănui lesne că o sumă de această mărime a fost a fost făcută cel puțin cu o implicare a unor oameni din FSB. S-au scos la iveală informații care arătau traseul banilor și destinația lor finală, pentru ca Moldova era doar un nod în aceste conexiuni. Banii se duceau în vest și erau folosiți și în războiul informațional al Rusiei împotriva vestului.
2) Nota de protest semnată de Adrian Candu, speakerul Parlamentului și Premierul moldovean.
Nota de protest reclama faptul că autoritățile diplomatice moldovenești sunt hărțuite de serviciile de securitate ruse atunci când intrau în spațiul Federației Ruse.
3) Devoalarea spionului moldovean care acționa în slujba Moscovei
Modul în care a fostă făcută această devoalare, flagrantul organizat și mediatizarea acestuia, au reprezentat un nou semnal transmis rușilor.
4) Refuzul de a participa la lucrările CSI
Constatând că Federația Rusă nu întreprinde nimic, nu ia măsuri ca diplomații moldoveni să nu mai aibă parte de tratamentul jignitor și hărțuitor, Moldova a decis să boicoteze lucrările forului CSI.
5) Interzicerea posturilor de propagandă rusă
O măsura extrem de importantă. Oprirea propagandei rusești, foarte activă și care este extrem de periculoasă pentru un popor nostalgic.
6) Declarația Parlamentului privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul moldovean
După ce înainte cu o săptîmână președintele PDM, principalul partid de guvernământ, Vlad Plahotniuc, a avut o declarație de presă, în timpul unui turneu diplomatic în SUA, prin care cerea plecarea trupelor rusești, Parlamentul Moldovei a adoptat o declarație politică pe această temă, prin care a afirmat foarte clar că ”staționarea continua a trupelor Federatiei Ruse și întărirea prezentei militare a acestora în partea de est a Republicii Moldova constituie încălcări ale prevederilor constituționale, în special privind independența, suveranitatea, integritatea teritorială și neutralității permanente ale Republicii Moldova".
După cum observăm, în ultimile luni, Moldova a făcut gesturi clare de afirmare a independenței sale față de Moscova. A renunțat la politica ”în genunchi” în fața colosului rus. Chiar dacă trupele rusești sunt la 45 de minute de Chișinău, autoritățile moldovenești au curajul să își afirme identitatea națională și să își apere demnitatea. Într-adevăr, Moldova nu este singură, are de partea sa aliații tradiționali, România, U.E și are oportunitatea faptului că SUA și-a schimbat politica sa în această parte a Europei și joacă mult mai activ. Moldova trebuie să rămână pe acest drum, iar partenerii vestici să susțină direcția asumată de statul moldovean.
