Premium
Organizarea licitației privind acordarea de frecvențe pentru 5G reprezintă o oportunitate pentru România, iar cel mai probabil vom fi prima țară din sud-estul Europei care va demara o astfel de inițiativă, a declarat, miercuri, într-un interviu acordat AGERPRES, președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Adrian Diță.
Cel mai SEXY ministru din Guvernul Tudose: a pozat în reviste glossy
Potrivit șefului ANCOM, în privința prețurilor pentru noile frecvențe, acestea sunt 'greu de estimat'. 'Nu ne putem raporta la 4G, unde a fost o altă situație și unde motorul este transmisia de date, în primul rând', a explicat Diță.
În cadrul interviului acordat AGERPRES, președintele arbitrului pieței telecom a mai vorbit despre planul de acțiuni al instituției pe care o conduce, stadiul proiectului Ro-Net, efectele intrării în vigoare a noilor tarife de roaming începând cu 15 iunie, precum și despre Legea securității cibernetice.
AGERPRES: Imediat după ce ați preluat mandatul de președinte al ANCOM și ați realizat o evaluare a activității instituției, care au fost concluziile? Cum ați găsit instituția?
Adrian Diță: Prima zi a fost într-o vineri, o zi plină. În primul rând, am vrut să știu dacă sunt salariile plătite pentru că auzisem că există o situație care s-a confirmat. Exista o întârziere. Primul lucru a fost să cer o situație de la financiar, m-am întâlnit cu directorul financiar și am rugat-o să-mi prezinte ce resurse are ca să putem să acordăm salariile tuturor angajaților, nu doar să semnez hârtiile necesare. Am reușit și sunt bucuros de acest lucru, deși era ziua de vineri. Oamenii au fost anunțați că salariile au fost virate. Următorul lucru pe care l-am făcut a fost să mă întâlnesc cu juriști și cu cei care au putut să mă ajute să înțeleg statutul instituției vizavi de Legea salarizării și discuția care exista deja la vremea aceea în Parlament și ce măsuri s-au luat sau dacă s-au făcut anumite demersuri instituționale. Din păcate, lipsa decidentului nu a permis autorității să aibă un punct de vedere oficial direct, așa că al doilea lucru pe care l-am făcut în aceeași zi a fost să redactăm într-o formă cât mai utilă un document și să identificăm exact decidenții către care în mod obligatoriu autoritatea trebuia să se îndrepte și să se exprime pentru a-și susține un punct de vedere. Acest lucru l-am făcut și până la sfârșitul zilei a fost întocmit documentul și s-au transmis atât prin e-mail, fax, cât și direct.
Din ziua următoare, adică de luni, demersurile s-au mutat la Parlament și am încercat în măsura corectă și instituțională să mă întâlnesc cu decidenți și să susțin punctul de vedere, să solicit întâlniri. Am reușit să fac acest lucru și în final să aduc argumentele necesare celor care studiau și aveau în vedere o lege foarte bună, dar care nu-și găsea rostul asupra instituției. Instituția este una autonomă, cu un regim bine definit și care nu avea ce să caute în incidența acestei legi (a salarizării, n.r.), iar acest lucru a fost înțeles și mă bucur încă o dată și țin să mulțumesc celor care au avut atunci răbdarea și înțelegerea de a urmări și de a asculta argumentele pe care instituția pe care o conduc le-a adus. Am putut să asigur angajaților statutul corect și am reușit să scot de sub incidența legii instituția.
AGERPRES: De ce credeți că au fost acele întârzieri salariale, de care vorbeați mai devreme?
Adrian Diță: Problemele au fost, mai mult ca sigur, legate de statutul interimar al președintelui (fostul președinte ANCOM, Cătălin Marinescu, n.r.) și faptul că data la care dumnealui a trebuit să își încheie mandatul a precedat datei de salariu și astfel o lună de zile oamenii au stat cu o incertitudine care s-a materializat pentru că două sau trei zile, practic, au și văzut că nu pot să-și încaseze salariile. Era o situație destul de neplăcută, ce-i drept fortuită de situația administrativă, dar necesar de a fi îndreptată, lucru pe care l-am și făcut din prima zi când am venit.
AGERPRES: Pentru că aminteați la un moment dat de Parlament... Ați fost convocat la Comisia pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor din Camera Deputaților pentru a da niște explicații și la care nu ați ajuns din motive, ați spus dumneavoastră, obiective.
Adrian Diță: La comisie am ajuns la momentele potrivite. A fost o convocare destul de intempestivă și cu un caracter pe care l-am înțeles din textul pe care l-am primit. Am confirmat imediat, dar pur și simplu am avut o situație medicală inedită, o sinuzită acută care s-a manifestat cu o zi înainte. N-am avut efectiv posibilitatea, nu aveam nici voce.
AGERPRES: Președintele comisiei de specialitate, Cătălin Drulă, spunea că vă va reconvoca...
Adrian Diță: Cu drag, sunt pregătit. Am toate materialele, le avem de atunci. Am anunțat în timp util că, din motive obiective, nu mă pot prezenta. Nu am absolut nicio problemă să prezint ceea ce mi s-a solicitat, să discut și să răspund la întrebările pe care comisia va considera să mi le adreseze.
AGERPRES: În continuare, aș dori să vorbim despre agenda dumneavoastră referitoare la ANCOM. Există un plan de acțiuni al autorității pe 2017 cu ținte semestriale. Care sunt obiectivele pentru acest an?
Adrian Diță: Planul a fost unul dintre primele lucruri pe care l-am parcurs și citit chiar în perioada de până la vot (din Parlament, n.r.). Imediat după ce am fost invitat la Comisia de validare, am încercat să mă informez și să înțeleg care este situația și să am informațiile atât cât erau disponibile din sursele deschise. Ulterior, le-am avut direct din instituție. Planul de acțiuni era public, l-am găsit imediat pe site. Un plan foarte ambițios și bun. Chiar la comisie am fost întrebat ce părere am și dacă am de gând să-l păstrez și să-l continui. Am afirmat atunci că da. Cu siguranță, păstrăm lucrurile bune și ne uităm la toate celelalte și vom încerca să le îndreptăm. Am fost întrebat ce viziune am și am spus că sper ca experiența mea de 20 de ani să fie un factor util și o valoare adăugată pe care să o aduc instituției. Știam că sunt oameni foarte buni, un colectiv de specialiști. Ca idee, pot spune că din 600 și un pic de angajați, 552 sunt cu studii superioare. Deci, o instituție de top, deosebită și cu oameni foarte bine pregătiți care reglementează o piață deosebită, o industrie cu un aport deosebit în economie. Avem 6% din PIB-ul României asigurat de IT&C și o industrie cu o valoare de peste 4 miliarde de euro, cu o răspundere foarte mare și cu un atribut esențial, de arbitru și reglementator.
AGERPRES: Spuneți-ne mai multe despre noua consultare publică privind oportunitatea organizării unei licitații de frecvențe pentru implementarea tehnologiilor 5G.
Adrian Diță: Consultarea publică s-a lansat acum două zile și este primul pas care precede licitația. Practic, consultarea publică asigură dialogul și adună informațiile și le pune la dispoziția celor doritori, astfel încât în acest răgaz lucrurile să fie cunoscute în mod transparent, analizele să fie disponibile și cei care pot, și eu cred că vor fi toți operatorii dornici să vină și să participe al aceste consultări, să aibă toate informațiile la dispoziție pentru etapele următoare. Etape care, în mod natural, sunt cunoscute. Nu este un lucru inedit, ele s-au mai făcut și pentru 4G și pentru 3G. Practic, este aceeași formulă de lucru. Va exista, după consultare, o Hotărâre dată de ANCOM, iar printr-o Hotărâre de Guvern, se va stabili prețul acelor frecvențe.
AGERPRES: Putem vorbi de organizarea licitației până la sfârșitul acestui an?
Adrian Diță: Consultarea se va încheia pe 26 iulie. Etapele următoare le vom avea, cu siguranță, în două-trei luni. Eu îmi propun ca în septembrie, cel târziu în octombrie, lucrurile să fie definite și propunerea de Hotărâre de Guvern să o putem înainta. Nu vă ascund că există o preocupare pe care am cunoscut-o și din altă poziție decât aceea de actant în ANCOM, când lucram la operatori, o problemă care este foarte importantă: cea a Legii infrastructurii. Aceasta este și va fi pe agenda mea și pe agenda de oportunitate pentru această licitație. Voi încerca să adun toate eforturile instituționale ale ANCOM, alături de ceilalți actori — Ministerul Dezvoltării și Ministerul Comunicațiilor — să încercăm să dinamizăm și să aducem această lege, cu acest prilej al 5G, dar și pentru industrie, pentru că este necesară pentru predictibilitate, pentru a folosi această dezvoltare a industriei IT&C și pentru a-i crea și facilita cadrul de dezvoltare. Această lege finalizată, cu siguranță va oferi acest cadru nu doar predictibil, ci și un cadru de lucru pentru cei care în mod curent își desfășoară activitatea, dar și pentru dezvoltarea pe care o prezumă licitația 5G.
AGERPRES: Vă gândiți cumva la o estimare a sumelor pe care statul le-ar putea încasa în urma licitației pentru 5G?
Adrian Diță: Este o oportunitate foarte mare pentru România. Dezvoltarea pieței IT a adus premisele inițierii acestui proces de consultare publică și de lansare. Probabil că România va fi prima țară din Europa de sud-est care va lansa o licitație pe 5G. În momentul de față, prețurile sunt greu de estimat. Nu ne putem raporta la 4G, unde a fost o altă situație și unde motorul este transmisia de date, în primul rând. Este o altă tehnologie care va busta, va crește în mod considerabil și viteza, și calitatea, și capacitatea, și numărul de utilizatori. O oportunitate pentru operatori de a își crește veniturile și de a dezvolta soluțiile tehnologiilor de viitor. Deja vorbim despre acel Iot — Internet of Things, de Machine-to-Machine, de orașe inteligente, case inteligente și, nu în ultimul rând, de serviciile publice care vor fi digitale și vor asigura un alt mediu, un alt eco-sistem. Practic, eu cred că în 10-15 ani lucrurile pe care le vedem astăzi vor fi cu totul și cu totul diferite.
AGERPRES: Din 15 iunie, a avut loc o schimbare radicală și pozitivă la capitolul tarifelor de roaming. Ce beneficii va aduce această nouă reglementare europeană pentru consumatorii români și piața din România?
Adrian Diță: În primul rând, aceasta este o veste bună a vacanței de vară 2017. De la 15 iunie, Uniunea Europeană a prevăzut ca opțiunea roaming la tarife naționale să se adreseze persoanelor care călătoresc ocazional în străinătate. Subliniez acest lucru pentru că nu este prevăzută această Directivă europeană pentru roamingul permanent. Tarifele ca acasă se adresează, practic, apelurilor și mesajelor, iar transferul de date este în conformitate cu fiecare tip de contract pe care l-am semnat. Sunt niște limite stabilite prin abonamentul fiecăruia. Operatorul fiecăruia poate să ofere acest informații detaliate. De asemenea, și pe site-ul ANCOM există un calculator pentru a vedea fiecare capacitatea de transfer de date la anumite tarife și în funcție de tipul de abonament. De aceea, recomand fiecăruia să utilizeze acest mecanism de calcul.
E demn de remarcat și de reținut că plafonul pentru transfer de date va suferi modificări începând chiar cu acest an, fiind fixat un barem la 7,7 euro/GB, dar care va ajunge până în 2020 la 2,5 euro/GB într-o scalabilitate descendentă.
Încă ceva, un lucru demn de remarcat, este că aceia dintre dumneavoastră care vor să meargă în vacanțe pe vasele de croazieră sau cu avionul trebuie să știe că roamingul la tarife naționale este valabil atât timp cât suntem conectați la o rețea terestră. În momentul în care vorbim despre conexiuni prin satelit aceste facilități nu mai sunt disponibile, iar taxarea se va face la preț de roaming ne-reglementat.
AGERPRES: Există solicitări din partea operatorilor pentru aplicarea unei suprataxe în roaming?
Adrian Diță: Uniunea Europeană a stabilit în această Directivă măsurile și normele de aplicare. Există, într-adevăr, un mecanism foarte bine definit, iar oricare dintre operatori cunoaște acest lucru. Cei care se simt într-o ipostază pot uza de acest drept. La noi, este un operator care a făcut acest demers și suntem pe final cu analiza. Este vorba despre RCS&RDS. Am discutat și cred că în maxim o săptămână — zece zile acest lucru va fi finalizat și am comunicat acest lucru atât operatorului, cât și pieței. Această solicitare are un termen, iar Uniunea Europeană prevede toate elementele de calcul, de estimare și de evaluare, precum și time-frame-ul pe care îl pot utiliza eventualii solicitanți. La nivel european, sunt deja vreo 16 solicitări în acest sens. În România, fiecare dintre operatori știe și și-a luat măsuri, înainte de toate, prin informarea utilizatorilor și prin acele categorii de abonamente care, în mod clar și explicit, arată cantitatea, tarifele, limitele și mecanismele pe care utilizatorii trebuie să le cunoască.
AGERPRES: Ce măsuri își propune ANCOM pentru a dezvolta și mai mult piața IT, o piață de 4 miliarde de euro, foarte bine dezvoltată și foarte bine văzută în străinătate?
Adrian Diță: Așa este. În România, ca de altfel la nivel mondial, sectorul telecomunicațiilor este într-o evoluție accelerată, iar actul de administrare a resurselor de reglementare trebuie să se adapteze noilor realități. Am gândit de la bun început și chiar la momentul audierilor am iterat că, în mandatul meu la conducerea ANCOM, voi pune accentul pe modernizarea instituțională, adoptarea unor politici proactive și sincronizarea autorității de reglementare cu evoluția pieței pe care o reglementează. Eu cred că este necesar să adaptăm ceea ce piața are deja ca și fluență, ca și actanță. Operatorii au o dinamică. Și nu numai operatorii mari, ci și operatorii mici, industria în sine. România a dezvoltat, și este binecunoscut, o dinamică teribilă a sectorului IT&C. Reglementatorul ANCOM și-a făcut bine datoria, dar eu cred că și-o poate îmbunătăți și este necesar să își sincronizeze util și să-și adapteze flexibil și proactiv rolul și modul de lucru. Vorbeam de Legea infrastructurii. Sunt multe alte lucruri pe care le am în vedere în acest mandat, nu doar lansarea procesului de consultare în vederea licitației viitoare 5G, ci și alte elemente care în mod curent sunt în activitatea Autorității și pe care îmi doresc să le avem aliniate și sincronizate, așa cum spuneam, cu piața.
AGERPRES: Vorbeați despre infrastructură. Aveți informații mai noi privind stadiul de implementare a proiectului Ro-Net?
Adrian Diță: Din păcate, acesta încă nu a ajuns la maturitatea așteptată. Știu că se fac eforturi. A existat o fazare necesară etapei de atunci. Este un proiect extrem de important pe care România trebuie să îl încheie, să-l finalizeze. Este un proiect cu fonduri europene, iar Autoritatea de Reglementare va face toate eforturile ca atât beneficiarul, statul român, cât și cei care au acest contract să-și ducă la bun sfârșit proiectul și să-l realizăm la timp, pentru că el reprezintă un pas important în dezvoltarea infrastructurii IT&C.
Din cele 800 de localități, sunt câteva sute deja realizate. Am înțeles că este o problemă tehnico-administrativă, este o problemă la autoritățile locale și aici este o dezbatere privind modul în care elementul, de la aprobări la consemnarea lucrărilor care s-au efectuat și validarea lor, probabil procese care trebuie reglate și asumate exact, corect și legal de către cei care sunt îndreptățiți să finalizeze un anumit proces. Asta ține de partea administrativă și, bineînțeles, de partea de dezvoltare tehnică și de implementare a lucrărilor civile care trebuie realizate, și ele nu pot fi decât însoțite de acele documente și aprobări ca să își poată găsi finalizarea.
AGERPRES: În contextul recentelor atacuri cibernetice, GoldenEye și WannaCry, cât de necesară este această Lege a securității cibernetice?
Adrian Diță: Studiem acest lucru și analizăm incidentele care au afectat securitatea. Pe agenda mea, pe agenda instituției și, în general, a instituțiilor de reglementare, se află analiza acestor incidente, care au afectat securitatea și integritatea rețelelor publice de comunicații și a serviciilor de comunicații electronice destinate publicului. S-a remarcat încă de anul trecut o ascendență, o creștere a acestor incidente. Este o situație cunoscută. Producătorii de soft știu și sunt extrem de atenți și se lucrează intens. Autoritățile statului român au în vedere și au deja un plan de acțiune. Stăm destul de bine, dar nu pregetăm și avem în atenție fiecare element care apare nou. Există un grup de lucru și vom continua să fim atenți și alerți, alături de celelalte instituții ale statului, să asigurăm că acest proces de evaluare și de reacție să fie util și la timp.
AGERPRES: În prezent, instituțiile și companiile afectate de astfel de incidente nu au obligativitatea de a raporta aceste incidente. Este important ca aceste instituții să raporteze acest lucru?
Adrian Diță: Este un subiect legislativ care este în curs.
AGERPRES: Dar sunteți pentru introducerea acestei obligativități?
Adrian Diță: Este necesar să se facă această raportare, la fel cum este necesar ca mijloacele de prevenție să fie instituite, să fie actualizate, să fie permanent verificate, să existe echipe de lucru. Din câte am înțeles, sunt instituții care nu au tratat cu foarte mare seriozitate aceste aspecte de securitate internă și, mai ales, securitate cibernetică, însă realitatea iată că ne pune în această ipostază și nu trebuie doar să reacționăm, ci și să fim proactivi, să luăm măsurile necesare ca să limităm efecte posibile și să descurajăm asemenea inițiative, care, din păcate, fac parte din realitate.
AGERPRES: Care este opinia dumneavoastră despre conceptul Smart City? Toată lumea vorbește despre acest concept, iar Alba Iulia este pe primul loc.
Adrian Diță: Da, știu. Aceasta și prin prisma unei aniversări dragi nouă, tuturor, de anul viitor. Nu doar pentru această aniversare, care este un lucru extraordinar și o bornă în istoria noastră, dar, revenind la smart city, este un element și un concept extraordinar. Și aici tehnologia, standardul 5G este unul dintre cele care vor contribui, soluțiile respective vor fi agregate, nu doar pentru orașul inteligent, ci și pentru casele inteligente, pentru mașinile autonome, pentru sistemele care vor agrega tot ceea ce ține de IT&C.
Acesta este viitorul și avem tot ce ne trebuie, infrastructură IT&C, nivelul de dezvoltare, vitezele pe care le avem și cele pe care le preconizăm prin noua dezvoltare a standardului 5G ne creează această premisă și cred că nu sunt doar proiecte și concepte, ci sunt realități potențiale pe care le putem avea chiar anul viitor.
