Premium
Vladimir Putin are acum un răgaz strategic pentru a pregăti alte acțiuni după armistițiul de la Minsk. Scopul președintelui rus este neutralizarea Ucrainei, pe de o parte, și să pună în discuție capacitatea NATO de a acționa conform Articolului 5 al tratatului, care prevede că, dacă un stat membru este atacat, Alianța trebuie să riposteze, e părerea generalului Constantin Degeratu.
El a evocat scenariul unei provocări din partea Rusiei în cazul căreia NATO să nu poată acționa în timp util, cum ar fi ocuparea sau lovirea unui teritoriu sau a unei țări. Generalul în rezervă a arătat că, potrivit unor analize recente, variantele care ar fi luate în calcul la Moscova ar putea fi Estonia și România.
„Rusia va încerca să demonstreze că Articolul 5 nu funcționează sau nu funcționează pentru toți şi nu aşa cum îşi imaginează unii”, a spus Constantin Degeratu.
În ceea ce privește țara noastră, Constantin Degeratu spune că „nu se pune problema ocupării unui teritoriu”, ci, eventual, „scoaterea unui teritoriu de sub controlul forțelor guvernamentale”. Generarul arată că o posibilitate ar fi „însămânţarea unor mişcări separatiste care ar pune România în incapacitate de acțiune a NATO cu o intervenție de tipul Articolului 5”.
Nu este vorba doar de coordonarea și pregătirea unei intervenții din punct de vedere militar, ci și de o decizie politică. Aceasta, în condițiile în care Rusia are relații tot mai strânse cu state care sunt atât membre UE, cât și membre NATO.
„În primul rând e vorba de un vot, iar un vot e o chestiune politică. Liderii politici din NATO nu au mandat popular pentru angajare militară. Sunt sigur ţări care n-ar putea vota pentru acțiune militară acum: Ungaria, Grecia, Bulgaria. Altele ar fi su siguranță reticente”, a spus Constantin Degeratu la Digi24.
