Premium
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat miercuri, pentru Agerpres, că majoritatea constatărilor din raportul MCV sunt corecte şi la obiect şi trebuie luate ca atare, iar avertismentele privind independenţa Justiţiei trebuie tratate în mod serios, punctând faptul că MCV-ul ar trebui ridicat cel târziu în 2019.
"Dacă citim foarte atent raportul şi, bineînţeles, fiecare poate să aibă o perspectivă proprie, putem să vedem şi jumătatea plină a paharului şi jumătatea goală a paharului. Oricum, eu cred că majoritatea constatărilor sunt corecte, la obiect, în ceea ce priveşte progresele realizate în sfera incompatibilităţilor şi alte lucruri scrise în raport trebuie luate ca atare, şi avertismentele, fiindcă nu sunt neaparat critici, avertismentele legate de independenţa Justiţiei, trebuie tratate în mod serios. Dacă e vorba de o consultare cu Comisia de la Veneţia, eu cred că e un lucru firesc, dar trebuie să spunem că toate observaţiile Comisiei de la Veneţia şi pentru celelalte proiecte, pentru celelalte aspecte pe parcursul anului ar trebui luate în serios şi nu sunt luate în serios", a afirmat el.
Totodată, Kelemen Hunor a precizat că "şeful statului nu este scos din procedura de numire a procurorilor şefi". "E bine să vorbeşti despre aceste probleme în momentul în care legile au fost adoptate. În acest moment, aceste legi (legile justiţiei) nu au fost adoptate, nici măcar în prima cameră sesizată, Camera Deputaţilor, şi după cunoştinţele mele şeful statului nu este scos din procedura de numire a procurorilor şefi şi considerăm să fie şeful statului, cu toate că garantul independenţei e legea, CSM-ul şi criteriile, nu politicienii. Şi şeful statului e un om politic, şi Guvernul e politic şi Parlamentul e politic, de aceea o abordare echilibrată e absolut necesară", a mai spus Kelemen Hunor.
Liderul Uniunii a punctat faptul că, în opinia UDMR, statul de drept nu funcţionează aşa cum ar trebui în România, întrucât nu sunt respectate legile. "Noi de ani de zile spunem că statul de drept în România nu funcţionează aşa cum ar trebui să funcţioneze, fiindcă nu sunt respectate legile. Şi până când nu sunt respectate legile, nu putem vorbi de stat de drept, deci aici, iarăşi trebuie să fim foarte cinstiţi cu noi înşine şi nu trebuie să acceptăm că statul funcţionează sau nu funcţionează pe anumite paliere şi pe alte paliere e totul în regulă. Până când legile nu sunt respectate, şi eu consider că avem o problemă legată de statul de drept. Deci, din punctul meu de vedere trebuie văzuţi şi paşii făcuţi, dar şi ceea ce în continuare trebuie făcut", a arătat preşedintele Uniunii.
Acesta a ţinut să puncteze faptul că nu poate accepta, în continuare, ca intrarea României în spaţiul Schengen să fie condiţionată de raportul MCV şi consideră că această monitorizare ar trebui ridicată cel târziu în 2019. "Un singur lucru nici acum nici în trecut nu pot accepta: intrarea României în spaţiul Schengen să fie tot timpul condiţionată de MCV. Fiindcă în momentul în care România a îndeplinit criteriile tehnice, pentru toate statele permanent criteriile tehnice erau criteriile care trebuiau îndeplinite, trebuia să intre în spaţiul Schengen. Dubla măsură, pretextul că mai e acolo ceva de făcut, cu incompatibilităţi, cu Justiţia, sunt pe parcurs permanent inventate şi reinventate. Sunt probleme reale, trebuie rezolvate, sunt de acord, dar nu poţi să accepţi să fie folosite aceste chestiuni permanent de câteva state membre pentru a amâna intrarea României în spaţiul Schengen. Din acest punct de vedere, am eu o abordare mai diferită", a spus Kelemen Hunor.
El a mai afirmat că MCV-ul trebuie ridicat cel târziu în 2019. "Sunt convins că MCV-ul cel târziu în 2019 trebuie ridicat, poate fi ridicat, nu văd de ce ar trebui după 11 ani de zile sau 12 ani să fie menţinut MCV (...) şi sunt convins că pe legile justiţiei care vor fi votate în Parlament se va ţine cont de toate propunerile şi dacă vin de la Comisie şi dacă vin de la Comisia de la Veneţia şi din altă parte", a precizat Kelemen Hunor.
Acesta a ţinut să adauge că ar fi vrut să se vorbească în raportul MCV de unele chestiuni care afectează grav credibilitatea Procuraturii, făcând referire la "cazul procurorului de la Ploieşti" sau problema deciziilor Curţii Constituţionale legate de Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, care nu au fost puse în practică.
