Premium
Experienţa pozitivă a României în combaterea corupţiei este importantă şi pentru Republica Moldova, care analizează şi parţial implementează modelul românesc al luptei anticorupţie, a declarat miercuri seară, Iurie Leancă, copreşedinte al Comitetului parlamentar de asociere UE-Moldova, la finalul primei zile a celei de-a cincea reuniuni a acestei structuri de cooperare parlamentară.
''Modelul românesc al luptei anticorupţie este analizat şi parţial implementat în Republica Moldova, cel puţin acum este în curs de consolidare procuratura anticorupţie, care într-un fel copiază această abordare a instituţiilor deja create în România. La fel este şi cazul ANI, putem afirma că modelul este în linii mari cel românesc. (...) Faptul că suntem acelaşi neam şi vorbim aceeaşi limbă ar trebui să ne faciliteze cumva preluarea experienţei bune de la Bucureşti, inclusiv prin participarea experţilor români - şi au venit deja (la Chişinău, n.r.) mai mulţi reprezentanţi ai DNA şi judecători - care sunt gata să transmită această experienţă pozitivă'', a spus vicepreşedintele legislativului de la Chişinău.
El a precizat că a avut miercuri la Strasbourg întâlniri cu reprezentanţi ai grupurilor politice europarlamentare, în urma cărora a constatat că din păcate nu există o abordare unitară faţă de situaţia din Republica Moldova. ''Astăzi am avut mai multe întâlniri cu reprezentanţi ai grupurilor politice din Parlamentul European, am constatat că există din păcate o divizare între aceste grupuri politice, ceea ce este o chestiune nefericită, şi concluzia mea este că, pe de o parte, trebuie să analizăm mai bine acasă care sunt motivele acestei situaţii şi, pe de altă parte, să comunicăm mult mai intens, să venim cu mesajele corecte şi să cerem sprijinul UE în mod special în domeniile cheie unde ne confruntăm, firesc, cu cele mai grave probleme - justiţia, lupta contra corupţiei, reforma anumitor sectoare care ne-ar permite să ne consolidăm instituţiile'', a mai spus Iurie Leancă.
Referitor la discuţiile din prima zi a reuniunii Comitetului parlamentar de asociere UE-Moldova, Iurie Leancă a menţionat că au fost abordate mai multe subiecte esenţiale care vizează atât procesul de reforme din R. Moldova, cât şi relaţia cu Uniunea Europeană - reforma administraţiei publice, sectorul energetic, stadiul implementării Acordului de asociere UE-Republica Moldova, situaţia din sectorul bancar şi asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova.
''Am avut şi analize comune sau chiar identice atât cu colegii din Parlamentul European, cât şi cu reprezentanţii SEAE (Serviciul European de Acţiune Externă) şi ai Comisiei Europene. Anumite argumente pe care le-am auzit astăzi mă fac să cred că nu am comunicat suficient de bine şi că trebuie să intensificăm acest dialog. Pentru mine este o şansă de a înţelege mai bine care sunt problemele şi provocările şi ce trebuie să facem pentru a reveni la relaţia foarte fericită (cu UE, n.red.) de la finalul anului 2014'', a adăugat Leancă în declaraţia acordată AGERPRES.
În a doua zi a reuniunii Comitetului parlamentar de asociere UE-Moldova, joi, discuţiile vor viza chestiunea schimbării sistemului electoral din Republica Moldova şi acordarea asistenţei macrofinanciare pentru această ţară. Delegaţia parlamentară de la Chişinău este formată din Iurie Leancă, copreşedinte al Comitetului parlamentar de asociere UE-Moldova, şi deputaţii Igor Vremea (vicepreşedinte al Comitetului), Serghei Sîrbu, Gheorghe Mocanu şi Oxana Domenti.
Citește și: Zarurile au fost ARUNCATE! Ce cunoscută bancă DISPARE din România
La finalul reuniunii vor fi adoptate declaraţia şi recomandările finale ale celei de-a cincea reuniuni a Comitetului parlamentar de asociere UE-Moldova.
La începutul acestei luni, autorităţile de la Chişinău s-au aflat sub tirul criticilor în Parlamentul European, unde mai mulţi europarlamentari au cerut suspendarea asistenţei macrofinanciare în valoare de 100 de milioane de euro, aprobată în luna iulie, din cauza stagnării reformelor, persistenţei corupţiei şi derapajelor democratice în Republica Moldova. Unul din principalele argumente invocate de eurodeputaţi a fost modificarea sistemului electoral în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi a Bruxellesului.
