Premium
Separatistul Carles Puigdemont a fost învestit, duminică noapte, şef al executivului Cataloniei, cu mandatul de a conduce regiunea spre secesiune faţă de Spania, până în 2017 cel târziu.
Mai lipseau doar două ore până la expirarea unui termen de care dispuneau parlamentarii pentru a-l desemna pe preşedintele executivului catalan.
După alegerile regionale din 27 septembrie, separatiştii nu au reuşit să cadă de acord asupra identităţii viitorului lider al executivului regional. Cei mai de stânga, zece deputaţi ai CUP (Candidatura Unităţii Populare) refuzau cu încăpăţânare învestirea lui Artur Mas, în exerciţiu, pe care îl considerau prea conservator.
Sâmbătă, Artur Mas a acceptat în cele din urmă să plece pentru a nu submina proiectele majore ale taberei sale: să conducă regiunea spre independenţă până în 2017 cel târziu, aşa cum şi-au exprimat dorinţa 47,8% dintre catalani în alegerile parlamentare regionale.
Retragerea candidaturii lui Mas a permis formarea unei coaliţii de guvernământ, de la conservatori până la stânga anticapitalistă, decisă să profite de majoritatea sa absolută în parlamentul regional pentru a proclama în termen de 18 luni independenţa Cataloniei.
Partidele din Catalonia au avut termen până luni pentru a cădea de acord asupra unui nou lider sau noi alegeri regionale ar fi trebuit convocate, aminteşte Reuters.
Potrivit "foii de parcurs" pentru 18 luni a separatiştilor, autorităţile catalane vor aproba propria constituţie şi vor începe construirea instituţiilor necesare pentru un stat independent, cum ar fi armata, banca centrală şi sistemul judiciar.
"Vom începe un proces extrem de important, fără precedent în istoria noastră recentă, de a crea Catalonia pe care o dorim, de a construi colectiv o nouă ţară", a declarat Puigdemont în faţa parlamentului catalan.
Catalonia va trebui să negocieze cu statul spaniol, Uniunea Europeană şi comunitatea internaţională pentru a atinge un astfel de obiectiv, a adăugat el.
Planul lui Puigdemont întâmpină o opoziţie feroce din partea guvernului central al Spaniei condus de Partidul Popular, care a refuzat să permită un referendum în Catalonia în 2014, argumentând ca ar contraveni constituţiei Spaniei, mai aminteşte Reuters.AGERPRES
