Premium
Liderul grupului senatorial al PSD, Şerban Nicolae, şi senatorul PSD Robert Cazanciuc propun un set de măsuri privind problematica executării pedepselor în penitenciarele din România în acord cu exigenţele unui stat membru al Uniunii Europene şi afirmă că rezolvarea situaţiei din sistemul penitenciar trebuie să fie rezultatul unui proces de coeziune la nivelul societăţii româneşti.
"Abordarea situaţiei penitenciarelor româneşti trebuie să pornească, pe de o parte, de la obligaţia statului de a-şi proteja cetăţenii şi de a-i sancţiona pe cei care, nerespectând contractul social de a fi liberi, încalcă libertatea celorlalţi, afectându-le viaţa sau patrimoniul, iar, pe de altă parte, de la realitatea că Romania, a 7-a ţară ca mărime după numărul locuitorilor din Uniunea Europeană, îşi propune ca primul pas al reintegrării celor care au greşit faţă de semenii lor să-l facă în 34 de penitenciare, dintre care 13 îndeplinesc în primul rând condiţiile pentru a fi monumente istorice, cum ar fi Gherla (care datează din anul 1785), Oradea (1800), Aiud (1882), Craiova (1887) sau Târgu Jiu (1888), şi nu locuri de executare a pedepselor în acord cu exigenţele europene", afirmă cei doi senatori într-un comunicat transmis marţi, după decizia pilot a CEDO cu privire la condiţiile de detenţie din România.
Potrivit sursei citate, condiţii improprii nu înseamnă numai lipsa unei suprafeţe de minim 4 metri pătraţi pentru fiecare deţinut, conform exigenţelor europene, ci şi altele cum ar fi: neasigurarea condiţiilor de igienă a spaţiilor şi a persoanelor, hrana, încălzirea, asistenţa medicală. Paşii de urmat în remedierea problemelor sistemului penitenciar se referă, în opinia senatorilor PSD Şerban Nicolae şi Robert Caznciuc, la continuarea planului de investiţii, demarat în prima parte a anului 2015, pentru fiecare din cele 34 de penitenciare, dar şi pentru cele şase spitale penitenciar şi cele patru centre pentru minori şi tineri, cu soluţii adaptate fiecărei unităţi în parte, respectiv modernizare şi/sau extindere sau chiar închiderea unor penitenciare.
Atragerea de fonduri europene pentru infrastructura penitenciară, în conformitate cu solicitarea celor 12 miniştri de justiţie de a proteja real şi nu doar formal drepturile fundamentale, transmisă Comisiei Europene în martie 2015, la iniţiativa României şi Italiei, este o altă propunere. De asemenea, trebuie demarată construcţia a două până la patru noi penitenciare în conformitate cu Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020, fiind deja finalizate studiile de prefezabilitate pentru primele două noi unităţi la Berceni şi Caracal, pentru care au fost alocate fonduri de la Guvern. Totodată, este necesară îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, ca instituţie coordonată de către Ministerul Justiţiei, pentru a evita situaţii de tip 2016 când ANP, deşi a avut cel mai mare buget din ultimii 15 ani, respectiv 1,2 miliarde de lei, nu a reuşit să utilizeze întreaga sumă alocată.
Cei doi parlamentari subliniază necesitatea continuării aplicării noii legislaţii penale, intrată în vigoare la 1 februarie 2014, care accentuează caracterul excepţional al privării de libertate, atât în faza preventivă, cât şi de executare, introducând instituţii noi, cum ar fi arestul la domiciliu. Prin efectul unor sancţiuni mai puţin aspre prevăzute în Codul Penal, dar şi al aplicării legislaţiei subsecvente, în intervalul 2014-2016 a avut loc o reducere a numărului de deţinuţi de la aproximativ 32.000 la 28.000 şi o stabilizare în jurul acestei cifre, se arată în comunicatul menţionat.
Elaborarea unor instrumente de tip socio-educativ este de asemenea un element care poate veni în sprijinul magistraţilor în procesul de individualizare a pedepselor în acord cu scopul executării pedepselor prevăzut de legislaţia în vigoare, respectiv formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept, faţă de regulile de convieţuire socială, în vederea reintegrării în societate a deţinuţilor sau persoanelor internate. Introducerea pentru magistraţii stagiari a unui stagiu obligatoriu, în acord cu practica multor state membre UE, de 6 luni într-o unitate penitenciară; extinderea proiectului privind Educaţia juridică în şcoli; aplicarea Strategiei de Reintegrare Socială a deţinuţilor; operaţionalizarea Institutului Român de Criminologie; adoptarea proiectului de lege privind Recursul compensatoriu, ca formă de degrevare parţială a penitenciarelor - sunt alte măsuri prezentate de către senatorii Şerban Nicolae şi Robert Cazanciuc, anunţă Agerpres.
Nu în ultimul rând, cei doi parlamentari susţin adoptarea proiectului de lege privind graţierea unor pedepse. Potrivit comunicatului transmis de aceştia, "graţierea este o instituţie de politică penală, ce nu trebuie privită ca reprezentând un conflict între puterile statului, ci doar ca fiind o formă de manifestare a principiului constituţional al separaţiei puterilor, în care puterea judecătorească îşi îndeplineşte rolul prin pronunţarea unei soluţii definitive, iar legislativul şi executivul au obligaţia de a elabora cadrul normativ şi de a asigura resursele materiale, astfel încât pedepsele să fie executate cu respectarea drepturilor fundamentale".
