Hotnews:
Profilul politic si cel profesional arata ca Sorin Grindeanu face parte din noua generatie de PSD-isti, o generatie cu care partidul a atras categorii noi de votanti si a cistigat reconfortant alegerile locale si parlamentare. Politician cu voturi castigate, cu experienta in guvern si in administratia locala, versat in luptele interne de partid, cu educatie solida, Sorin Grindeanu nu poate fi respins prea usor de Klaus Iohannis. Marele semn de intrebare in dreptul sau e legat de relatia cu SRI, dar pentru Iohannis acesta pare mai degraba un atu.
Poate ca in decizia PSD de a-l trimite pe Grindeanu sa candideze la Timis mai putem citi si dorinta lui Liviu Dragnea de a scapa de potentiale amenintari la adresa postului sau. Grindeanu e un personaj respectat in partid.
- PSD: Multi dintre liderii PSD sint multumiti ca in locul unui om scos autoritar din joben de Dragnea (Sevil Shhaideh, care nu a tras in alegeri alaturi de oastea de partid) au acum un candidat care a tras cot la cot cu ei in cele doua campanii ale anului, un membru de partid care intelege nevoile liderilor locali.
- Iohannis: Presedintele a spus ca vrea un candidat fara probleme penale si competent. Grindeanu pare sa indeplineasca ambele conditii. Mai mult: are deja o cultura a chestiunilor de securitate - dobindita prin cursurile de la Academia Nationala de Informatii si Institutul Diplomatic, e familiarizat cu politica SRI - prin prezenta in comisia parlamentara de control.
- Serviciile (mai ales SRI): Vezi mai sus. Cred ca prin padurea Baneasa au sarit niste dopuri de sampanie. E greu de definit relatia lui Sorin Grindeanu cu serviciile, dar observam cum, incepind cu 2012, in cariera sa au aparut preocuparile pentru chestiuni de securitate si siguranta nationala. Contactele cu serviciile de informatii au venit, logic, ca urmare a prezentei sale in comisia parlamentara de control, dar e de presupus ca si in calitate de ministru al Comunicatiilor a avut dosare comune cu acestea. Concluzia? Un om expus informatiilor, culturii si problemelor ridicate de servicii e susceptibil sa umble cu manusi in zonele fierbinti ale executivului (justitie, parteneriate externe).
Ce se va intimpla cu Romania, cum va merge guvernarea? E prematur sa discutam despre asta. Avem doar doua elemente: programul PSD (unul cu multe promisiuni populiste, altele fezabile) si experienta anterioara cu Sorin Grindeanu. Multi dintre cei care au lucrat cu el in Parlament, Guvern si administratia locala spun ca e un administrator atent al bugetelor, un om care isi duce mereu la capat proiectele asumate, un om cu o ideologie mai degraba de centru, care nu s-a aratat predispus coruperii. Va accepta Grindeanu sa arunce Romania intr-o aventura fiscala doar pentru ca partidul ii va cere sa implementeze toate masurile propuse, indiferent de consecinte? Vom vedea, dar nu pare sa aiba profilul unui aventurier.
RFI:
În preambulul articolului consacrat celor trei capitale est şi central-europene, Le Monde notează : « În momentul în care Uniunea europeană pare slăbită şi Rusia tot mai ameninţătoare, românii, ungurii şi bulgarii nu ştiu ce să facă pentru a deveni mai influenţi şi pentru a stopa declinul lor demografic ».
« Păi cum să nu iubeşti un popor care are într-atâta umor încât a reconvertit o aripă a Parlamentului în muzeu de artă contemporană ? Clădire care nu face decât să ţină vie în memorie nebunia lui Ceauşescu şi în jurul căreia se organizează chiar curse cicliste. Cum să nu remarci eforturile făcute de români pentru a combate corupţia ? Gheretele grănicierilor sunt transparente, numărul de telefon la care poţi suna ca să denunţi un comersant care nu-ţi dă factura e peste tot iar responsabilii politici corupţi sunt puşi pe tuşe. Cum să nu vezi că există în ţara asta tot atâtea steaguri europene câte româneşti ? Și cum să nu vezi mai presus de orice, saltul înainte făcut de România de când a căzut regimul comunist ? » se întreabă, retoric, jurnalistul francez.
« Și totuşi, românii, ca mulţi alţi vecini de-ai lor, continuă să se simtă dispreţuiţi de europenii din Vest, lucru care explică în parte şi actualele lor rezerve faţă de Europa ». Ca să-şi justifice afirmaţiile, ziaristul de la Le Monde dă exemplul unei studente din Cluj care, pe când era în trecere cu alţi colegi maghiari şi români prin Bavaria, a constatat că ungurii au fost mult mai bine trataţi decât românii. « Au crezut că suntem romi. Sunt dezgustată » spune pe faţă Daliana, studenta intervievată de Le Monde.
« Europa îi costă scump pe români » e o altă observaţie pe care a auzit-o ziaristul la Bucureşti. El explică acest lucru prin faptul că « procedurile de obţinere a fondurilor europene sunt atât de complexe încât România nu reuşeşte să recupereze o bună parte din subvenţile la care are dreptul. Rezultatul este că această ţară săracă varsă la Bruxelles mai mulţi bani decât ia. O « nedreptate » pe care eurocraţii o explică prin faptul că numai aşa se evită deturnările de fonduri. O explicaţie deloc pe placul românilor. Faptul că Europa nu mai este atât de populară ca pe vremuri reiese şi din victoria recentă la alegeri a PSD-ului » mai scrie Le Monde.