Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Soluția Sorin Grindeanu: Efecte și riscuri

Inquam Photos / Octav Ganea
Inquam Sorin Grindeanu Liviu Dragnea

Hotnews:

Profilul politic si cel profesional arata ca Sorin Grindeanu face parte din noua generatie de PSD-isti, o generatie cu care partidul a atras categorii noi de votanti si a cistigat reconfortant alegerile locale si parlamentare. Politician cu voturi castigate, cu experienta in guvern si in administratia locala, versat in luptele interne de partid, cu educatie solida, Sorin Grindeanu nu poate fi respins prea usor de Klaus Iohannis. Marele semn de intrebare in dreptul sau e legat de relatia cu SRI, dar pentru Iohannis acesta pare mai degraba un atu.

Profitind de deriva ideologica a frontului anti-PSD (vezi aici o excelenta analiza a lui Alexandru Gussi), PSD a stiut sa propuna figuri credibile, care sa atraga votantii ce se simteau parasiti de partidele asumate de dreapta. Sorin Grindeanu e un astfel de personaj, asa a reusit sa cistige judetul Timis la locale, un judet foarte complicat pentru PSD.

Poate ca in decizia PSD de a-l trimite pe Grindeanu sa candideze la Timis mai putem citi si dorinta lui Liviu Dragnea de a scapa de potentiale amenintari la adresa postului sau. Grindeanu e un personaj respectat in partid.

  • PSD: Multi dintre liderii PSD sint multumiti ca in locul unui om scos autoritar din joben de Dragnea (Sevil Shhaideh, care nu a tras in alegeri alaturi de oastea de partid) au acum un candidat care a tras cot la cot cu ei in cele doua campanii ale anului, un membru de partid care intelege nevoile liderilor locali.
  • Iohannis: Presedintele a spus ca vrea un candidat fara probleme penale si competent. Grindeanu pare sa indeplineasca ambele conditii. Mai mult: are deja o cultura a chestiunilor de securitate - dobindita prin cursurile de la Academia Nationala de Informatii si Institutul Diplomatic, e familiarizat cu politica SRI - prin prezenta in comisia parlamentara de control.
  • Serviciile (mai ales SRI): Vezi mai sus. Cred ca prin padurea Baneasa au sarit niste dopuri de sampanie. E greu de definit relatia lui Sorin Grindeanu cu serviciile, dar observam cum, incepind cu 2012, in cariera sa au aparut preocuparile pentru chestiuni de securitate si siguranta nationala. Contactele cu serviciile de informatii au venit, logic, ca urmare a prezentei sale in comisia parlamentara de control, dar e de presupus ca si in calitate de ministru al Comunicatiilor a avut dosare comune cu acestea. Concluzia? Un om expus informatiilor, culturii si problemelor ridicate de servicii e susceptibil sa umble cu manusi in zonele fierbinti ale executivului (justitie, parteneriate externe).
Ce se intimpla cu Liviu Dragnea insusi? Temerea lui majora a fost mereu sa nu piarda partidul. In cheia asta ar trebui citita propunerea initiala a lui Sevil Shhaideh, dar si declaratiile repetate din interviul de la Antena 3 ca Grindeanu nu va crea un pol alternativ de putere in partid. Va fi scutit Dragnea de problema asta? Vom vedea. Dar nu as miza totul pe subordonarea neconditionata a unui politician care a urcat treptele puterii cu o cadenta remarcabila.

Ce se va intimpla cu Romania, cum va merge guvernarea? E prematur sa discutam despre asta. Avem doar doua elemente: programul PSD (unul cu multe promisiuni populiste, altele fezabile) si experienta anterioara cu Sorin Grindeanu. Multi dintre cei care au lucrat cu el in Parlament, Guvern si administratia locala spun ca e un administrator atent al bugetelor, un om care isi duce mereu la capat proiectele asumate, un om cu o ideologie mai degraba de centru, care nu s-a aratat predispus coruperii. Va accepta Grindeanu sa arunce Romania intr-o aventura fiscala doar pentru ca partidul ii va cere sa implementeze toate masurile propuse, indiferent de consecinte? Vom vedea, dar nu pare sa aiba profilul unui aventurier.

RFI:

Cotidianul Le Monde publică în aceste zile o serie de reportaje realizate în « ţările de la marginea Europei ». Azi, ziaristul francez propune trei « cărţi poştale » de la Bucureşti, Budapesta şi Sofia.

În preambulul articolului consacrat celor trei capitale est şi central-europene, Le Monde notează : « În momentul în care Uniunea europeană pare slăbită şi Rusia tot mai ameninţătoare, românii, ungurii şi bulgarii nu ştiu ce să facă pentru a deveni mai influenţi şi pentru a stopa declinul lor demografic ».

În voiajul său trans-european, Frédéric Lemaître se opreşte deci în România, « o ţară nu foarte îndrăgită » dar pentru care ziaristul de la Le Monde recunoaşte că « are o slăbiciune ». De ce ? ne putem întreba...

« Păi cum să nu iubeşti un popor care are într-atâta umor încât a reconvertit o aripă a Parlamentului în muzeu de artă contemporană ? Clădire care nu face decât să ţină vie în memorie nebunia lui Ceauşescu şi în jurul căreia se organizează chiar curse cicliste. Cum să nu remarci eforturile făcute de români pentru a combate corupţia ? Gheretele grănicierilor sunt transparente, numărul de telefon la care poţi suna ca să denunţi un comersant care nu-ţi dă factura e peste tot iar responsabilii politici corupţi sunt puşi pe tuşe. Cum să nu vezi că există în ţara asta tot atâtea steaguri europene câte româneşti ? Și cum să nu vezi mai presus de orice, saltul înainte făcut de România de când a căzut regimul comunist ? » se întreabă, retoric, jurnalistul francez.

Frédéric Lemaître a fost şi la Cluj, « oraş foarte agreabil, devenit un adevărat campus internaţional, în care trăiesc 1.700 de francezi » dar parcă tot Bucureştiul i-a plăcut mai mult. « Cu vastele sale parcuri, cu locurile sale culturale la modă şi preţurile sale modice, capitala română valorează mai mult decât reputaţia ei. Ca şi restul ţării dealtfel » continuă acesta.

« Și totuşi, românii, ca mulţi alţi vecini de-ai lor, continuă să se simtă dispreţuiţi de europenii din Vest, lucru care explică în parte şi actualele lor rezerve faţă de Europa ». Ca să-şi justifice afirmaţiile, ziaristul de la Le Monde dă exemplul unei studente din Cluj care, pe când era în trecere cu alţi colegi maghiari şi români prin Bavaria, a constatat că ungurii au fost mult mai bine trataţi decât românii. « Au crezut că suntem romi. Sunt dezgustată » spune pe faţă Daliana, studenta intervievată de Le Monde.

« Europa îi costă scump pe români » e o altă observaţie pe care a auzit-o ziaristul la Bucureşti. El explică acest lucru prin faptul că « procedurile de obţinere a fondurilor europene sunt atât de complexe încât România nu reuşeşte să recupereze o bună parte din subvenţile la care are dreptul. Rezultatul este că această ţară săracă varsă la Bruxelles mai mulţi bani decât ia. O « nedreptate » pe care eurocraţii o explică prin faptul că numai aşa se evită deturnările de fonduri. O explicaţie deloc pe placul românilor. Faptul că Europa nu mai este atât de populară ca pe vremuri reiese şi din victoria recentă la alegeri a PSD-ului » mai scrie Le Monde.

În finalul cronicii consacrate României, ziarul francez constată că « în ciuda progreselor realizate, România nu o duce foarte bine. Populaţia ţării a scăzut de când au plecat comuniştii de la putere, exodul tinerilor fiind un fenomen major şi în restul statelor fostului bloc comunist. Rezultatul este că economia stagnează, populaţia îmbătrâneşte iar nostalgia câştigă teren ».

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.