Premium
Sociologii de la INSCOP Research au măsurat şi separat intenţia de vot pentru cele două mari partide de dreapta: PNL şi PDL. Concluzia este următoarea: liberalii au crescut semnificativ, în timp ce viitorul partid-frate, PDL, a stagnat. Dacă duminică ar avea loc alegeri parlamentare, PNL ar obţine 19,3%, cu mai bine de patru procente peste scorul obţinut la alegerile europarlamnetare. Dacă liberalii, luaţi separat, ar atinge pragul de 20%, democrat-liberalii lui Vasile Blaga, cu 12%, au coborât puţin sub pragul înregistrat la scrutinul european. Cu sau fără fuziunea partidelor de dreapta, sondajul arată că alianţa de stânga, ce gravitează în jurul PSD, sare puţin peste pragul de 40%. În acest caz, cu PNL şi PDL luate separat, PSD ar obţine 42, 4% din voturi, acelaşi procent pe care l-a obţinut la europarlamentare în urma redistribuirii. „Câştigarea scrutinului pentru Parlamentul European de către Alianţa PSD-UNPR-PC ar fi putut influenţa intenţia de vot ca urmare a fenomenului asocierii cu câştigătorul alegerilor recente“, arată analiza INSCOP. La polul opus, clasamentul rămâne neschimbat: PMP ar strange 7,5%, UDMR, tradiţionalul 5, 4%, în timp ce Forţa Civică, PRM şi PPDD, ajuns la un minim istoric de 2,8%, n-ar intra în Legislativ.
În ceea ce priveşte identificarea ideologică, 40,3% din populaţie nu se consideră ca aparţinând unei familii de valori politice. Un procent identic de respondenţi au o opţiune ideologică bine definită, jumătate declarându-se mai degrabă de stânga (20,3%), iar cealaltă jumătate declarându-se mai degrabă de dreapta (20%). Totuşi, 9,2% declară că nu ştiu ce înseamnă „de stânga“ sau „de dreapta“.
„Datele relevă faptul că doar 2 din 5 români se identifică cu un bazin ideologic. Procentul de 40,3% corespunde în linii mari bazinului de populaţie care participă de regulă la alegerile parlamentare (aproximativ 40%). 60% din populaţie, deşi nu o recunoaşte deschis, nu are o identificare ideologică şi implicit partizană foarte clară, fiind mai degrabă populaţia implicată marginal în viaţa politică“, spune Remus Ştefureac, director INSCOP.
Sondajul a fost realizat în perioada 1 - 6 iulie, pe un eşantion de 1.055 de persoane. Chestionarele au fost aplicate în 38 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, într-un total de 75 de localităţi (oraşe mari, oraşe medii, oraşe mici, comune, sate). Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
SONDAJ: Alianţa PNL-PDL pare că îşi atinge scopul electoral
Sociologii de la INSCOP Research au măsurat şi separat intenţia de vot pentru cele două mari partide de dreapta: PNL şi PDL. Concluzia este următoarea: liberalii au crescut semnificativ, în timp ce viitorul partid-frate, PDL, a stagnat. Dacă duminică ar avea loc alegeri parlamentare, PNL ar obţine 19,3%, cu mai bine de patru procente peste scorul obţinut la alegerile europarlamnetare. Dacă liberalii, luaţi separat, ar atinge pragul de 20%, democrat-liberalii lui Vasile Blaga, cu 12%, au coborât puţin sub pragul înregistrat la scrutinul european. Cu sau fără fuziunea partidelor de dreapta, sondajul arată că alianţa de stânga, ce gravitează în jurul PSD, sare puţin peste pragul de 40%. În acest caz, cu PNL şi PDL luate separat, PSD ar obţine 42, 4% din voturi, acelaşi procent pe care l-a obţinut la europarlamentare în urma redistribuirii. „Câştigarea scrutinului pentru Parlamentul European de către Alianţa PSD-UNPR-PC ar fi putut influenţa intenţia de vot ca urmare a fenomenului asocierii cu câştigătorul alegerilor recente“, arată analiza INSCOP. La polul opus, clasamentul rămâne neschimbat: PMP ar strange 7,5%, UDMR, tradiţionalul 5, 4%, în timp ce Forţa Civică, PRM şi PPDD, ajuns la un minim istoric de 2,8%, n-ar intra în Legislativ.
În ceea ce priveşte identificarea ideologică, 40,3% din populaţie nu se consideră ca aparţinând unei familii de valori politice. Un procent identic de respondenţi au o opţiune ideologică bine definită, jumătate declarându-se mai degrabă de stânga (20,3%), iar cealaltă jumătate declarându-se mai degrabă de dreapta (20%). Totuşi, 9,2% declară că nu ştiu ce înseamnă „de stânga“ sau „de dreapta“.
„Datele relevă faptul că doar 2 din 5 români se identifică cu un bazin ideologic. Procentul de 40,3% corespunde în linii mari bazinului de populaţie care participă de regulă la alegerile parlamentare (aproximativ 40%). 60% din populaţie, deşi nu o recunoaşte deschis, nu are o identificare ideologică şi implicit partizană foarte clară, fiind mai degrabă populaţia implicată marginal în viaţa politică“, spune Remus Ştefureac, director INSCOP.
Sondajul a fost realizat în perioada 1 - 6 iulie, pe un eşantion de 1.055 de persoane. Chestionarele au fost aplicate în 38 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, într-un total de 75 de localităţi (oraşe mari, oraşe medii, oraşe mici, comune, sate). Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
