Premium
”Practic, în pragul transformării crizei politice interne într-una ruso-ucraineană, peste 50% dintre români asociau încercarea Ucrainei de a se îndrepta spre Uniunea Europeană cu probleme pe linia relației cu Rusia, oferta occidentală de a coopta Ucraina în asociere fiind percepută mai degrabă ca legitimă”, precizează Cristea.
Românii nu sunt însă în mare măsură adepții soluțiilor radicale. Desi 35,5% consideră că în cazul protestelor de la Kiev contestatarii regimului aveau dreptate și doar 12,2% cred că dreptatea era de partea președintelui Ianukovici, 27,4% dintre respondenți consideră că vina aparține ambelor tabere.
”În acest context, procentul celor care au dat dreptate protestatarilor poate fi interpretat nu pur și simplu ca o susținere a manierei de protest a acestora, cât a direcției proeuropene a protestului. Numărul de nonraspunsuri este foarte mare (24,8%), efect probabil și al lipsei de informatii mai in detaliu privind situația expusă în întrebare”, explică coordonatorul de programe INSCOP.
Întrebați despre cum cred că influențează protestele de la Kiev viitorul ipotetic parcurs european al Ucrainei, 31,5% dintre români considerau că ajută, pentru că demonstrează o direcție proeuropeană a populației, 22,4% consideră că nici nu va ajuta, nici nu va împiedica relația cu UE, în timp ce 20,9% considerau că mai degrabă dăunează pentru ca lasă impresia de instabilitate a Ucrainei, lucru nu foarte ofertant pentru europeni. Este de presupus că opțiunea pentru această variantă se va accentua o dată cu evoluția situației de la protestele din Kiev la tensiunile internationale din jurul chestiunii din Crimeea. Numărul de optiuni nu știu/nu răspund este și aici semnificativ – 25,2%.
59,2% dintre respondenți cred ca Ucraina “este o țară europeană și ar trebui să se integreze în Uniunea Europeana”.
”Se pare ca românii sunt mai sensibili la propriile obstacole imagologice pe care le-au avut de depășit pentru integrarea României ca fostă țară comunistă în UE, decât la stereotipul care privește lumea ex-sovietică drept o zonă neintegrabilă a Europei. Aceasta explică simpatia pentru cauza europeana a unei mari părți a populației din țara vecină. Doar 12,4% consideră că “Ucraina nu este o țară europeană și ar trebui să rămână în afara UE”. Numărul de nonrăspunsuri este iarăși foarte mare, aproape de 30%, explicabil în contextul interesului general scăzut al românilor de după 90 față de spațiul ex-sovietic”, concluzionează Cristea.
În ceea ce privește măsura în care securitatea României ar putea fi afectată de o prelungire a conflictelor din Ucraina, 29,2% dintre români aleg opțiunea ”mult și foarte mult”, 18,5% aleg ”nici mult nici puțin”, 37,9% ”puțin și foarte puțin”, 14,5% nu știu/nu răspund. Răspunsul vine, desigur, și în contextul declarațiilor liniștitoare în acest sens ale președintelui, de după consultarea cu CSAT, și ale altor oficiali români de la debutul episodului din Crimeea al crizei, moment surprins de perioada de culegere a datelor de către Inscop.
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda ziarului Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 27 februarie – 4 martie 2014. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Vezi sondajul aici!
Inscop
