Premium
Traficul ilegal de persoane, de țigări, fier, deșeuri sau braconajul de sturioni ar fi aproape imposibil sau, în orice caz, în doze mici dacă instituțiile statului și-ar face treaba. Afacerile negre tolerate aduc beneficii financiare uriașe traficanților și adormiților chemați să vegheze în numele statului, adică al dumneavoastră, al românilor.
De pildă, vama nu folosește așa cum se cuvine sistemul Roboscan de scanare a camioanelor cu trafic ilegal de mărfuri prin radiații gama. La fel, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) refuză să folosească o altă invenție românească brevetată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului (INCDPM) care ar permite monitorizarea fidelă a sturionilor prin marcarea lor ultrasonică, protejarea lor, identificarea în timp real și stoparea braconajului.
Iată încă o dovada, iată întrebările care cer răspunsuri și motivări clare:
1. La începutul anului 2017, INCDPM depune o cerere la ANPA cu nr. 114/30 ianuarie 2017 pentru a ridica interdicția impusă la pescuitul științific la 50 de exemplare de sturioni marcați cu mărci ultrasonice.
2. Să ne lămurim, nu există nicio prevedere legală în acest sens. Legea nu specifică vreun număr minim sau maxim de pești sau de sturioni ce pot fi marcați științific. Totuși, ANPA, prin voința individuală a directorului impune o cotă de 50 de exemplare pentru anul 2017.
3. ANPA nu a prezentat niciun argument justificativ legal sau științific care să motiveze decizia impunerii cotei de 50 de exemplare la sturionii pescuiți științific (adică sunt marcați și eliberați în sălbăticie) până în prezent. Noi le cerem acum public.
4. În data de 26 aprilie 2017, postul TVR1 transmite o emisiune în direct, în care directorul INCDPM, Dr. Ing. Deak Gyorgy prezintă problemele și soluțiile la starea sturionilor și cere sprijinul public pentru derularea proiectelor de cercetare de la ANPA, instituție direct responsabilă cu gestionarea resursei acvatice naționale. În aceeași emisiune s-a punctat clar riscul de infringement din partea UE din cauza lipsei datelor cu privire la stocul de sturioni sălbatici care urcă din Marea Neagră până la Porțile de Fier pentru reproducere.
5. ANPA își menține decizia și blochează vădit proiectele de cercetare pentru evaluarea reală a stocului și migrației sturionilor pe cursul inferior al Dunării de către INCDPM, informații certe de care ANPA are nevoie având responsabilitatea legală a raportării stocului de sturioni.
6. DIrectorul ANPA, Dimulescu Nicolae, a afirmat că nu există niciun risc de infringement din partea UE cu privire la speciile de sturioni, dar prin refuzul colaborării cu institutele românești de cercetare ne punem serios întrebarea cum va putea răspunde la întrebarea: care sunt rezultatele obținute în urma interzicerii pescuitului comercial la speciile de sturioni din perioada 2006 - 2020 în România? S-a îmbunătățit sau înrăutățit stocul de sturioni în urma acestei interdicții care a lovit în comunitatea locală de pescari din Delta Dunării? Cât de eficiente au fost programele de populare ale Dunării cu puieți de sturioni, câți dintre cei provenind din acvacultură au supraviețuit și au ajuns să urce pentru reproducere pe Dunăre?
7. ANPA are obligația publică de a motiva refuzul de colaborare cu INCDPM și de a justifica refuzul său de a obține informații științifice certe cu privire la sturioni. Cumva se acoperă braconajul? Sau ineficiența intervențiilor publice? Necunoașterea realității ascunde necuratul.
Să revedem România, Te Iubesc! Căci nu s-a schimbat nimic: http://romaniateiubesc.stirileprotv.ro/emisiuni/2013/sezonul-2/aurul-negru-din-dunare-cum-condamna-la-disparitie-vanzatorii-de-icre-negre-si-indolenta-autoritatilor-ultimii-sturioni-salbatici-ai-europei-partea-i.html
sau aici:
Percepția pescarului din Sfântu Gheorghe: https://business.facebook.com/andreea.maria.paul/videos/vb.165153116896574/1347541538657720/?type=2&theater
COMENTARIUL ESTE ASUMAT DE AUTOR
