Premium
La alegerile parlamentare de duminică procesul de numărare a voturilor va fi, în premieră, înregistrat video şi va fi folosit în continuare sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la urne, care a fost implementat la scrutinul local din iunie.
Guvernul a adoptat, în octombrie, o hotărâre privind obligativitatea filmării procesului de numărare a voturilor în secţiile de votare din ţară şi din străinătate la alegerile parlamentare.
Tabletele aflate în dotarea tuturor secţiilor de votare vor fi folosite pentru a înregistra video desfăşurarea procesului de numărare a voturilor. Înregistrările vor fi realizate de operatorii tabletelor, iar prin intermediul acestora nu este vizată constituirea de probe în instanţă.
Ministrul Afacerilor Interne, Dragoş Tudorache, explica, la acea dată, că în ziua alegerilor parlamentare nu se supraveghează video votul ca atare, între deschiderea şi închiderea urnelor, ci doar perioada în care sunt numărate buletinele de vot.
Pe 8 decembrie, directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Marcel Opriş, susţinea că alegerile parlamentare din acest an vor fi ''probabil cele mai transparente" care s-au desfăşurat vreodată în istoria României.
Şeful STS a precizat că filmarea operaţiunii de numărare a voturilor nu este "o măsură doar declarativă" şi că există un sistem care să monitorizeze dacă se filmează sau nu.
El a declarat că filmările vor fi păstrate trei luni, după care vor fi distruse, împreună cu dispozitivele de stocare pe care se află, urmând a fi păstrate doar în cazul în care Biroul Electoral Central sau organele legii solicită vreuna dintre înregistrări.
Citește și: Toate DETALIILE votului pentru alegerile parlamentare din 11 Decembrie 2016
În ceea ce priveşte semnalările de vot multiplu, Opriş a spus că acestea pleacă automat la poliţie, fără a fi filtrate de sistemul gestionat de STS.
La alegerile locale din iunie s-a utilizat pentru prima oară sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de evitare a votului multiplu. Acest sistem a fost implementat de Autoritatea Electorală Permanentă împreună cu STS. Astfel, alegătorii nu mai sunt obligaţi să semneze pe proprie răspundere că nu şi-au mai exprimat opţiunea electorală şi în altă secţie de votare.
O altă premieră la alegerile parlamentare din acest an o reprezintă faptul că românii din diaspora au putut vota prin corespondenţă.
Cetăţenii români din străinătate s-au putut înscrie în Registrul electoral până în data de 14 septembrie şi au avut posibilitatea de a opta fie pentru a-şi exercita votul prin corespondenţă, fie pentru a solicita înfiinţarea unei secţii de votare în localitatea de reşedinţă.
Un număr de 4.561 de români din diaspora au votat prin corespondenţă, dintr-un total de 8.889 de cetăţeni români înscrişi în Registrul Electronic.
Spre deosebire de alegerile parlamentare precedente, la acest scrutin, senatorii şi deputaţii sunt aleşi pe listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 de locuitori, iar pentru Senat este de un senator la 168.000 de locuitori.
La scrutinul de duminică alegătorii votează numai la secţia la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie din cadrul circumscripţiei unde îşi au domiciliul sau reşedinţa.
Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România care în ziua votării se află în ţară pot vota la secţiile din ţară în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.
Cetăţenii români au drept de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.
Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, precum şi persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului şi la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor. Fiecare alegător îşi exprimă votul personal, iar exercitarea votului în numele altui alegător este interzisă, conform legislaţiei electorale.
Pe listele electorale suplimentare pot vota persoanele care fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa pe raza secţiei de votare respective, însă au fost omise din lista electorală permanentă; care nu au făcut cereri de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă; care în ziua votării se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi au domiciliul sau reşedinţa şi care fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale în care se află secţia de votare respectivă; membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, operatorii de calculator şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii sau cu verificarea dispozitivului de menţinere a ordinii, dacă au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale în care se află secţia de votare respectivă; candidaţii, dacă aceştia candidează în circumscripţia electorală respectivă.
Pentru cetăţenii cu drept de vot care nu se pot deplasa la secţia de votare din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării la locul unde se află alegătorul.
În cazul cetăţenilor care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare, cererile scrise se pot transmite prin intermediul altor persoane sau prin intermediul personalului de specialitate din unităţile medicale unde se află internaţi, după caz.
Pentru ca votul exprimat să fie valabil, alegătorul trebuie să pună ştampila în interiorul chenarului corespunzător partidului sau candidatului independent pentru care optează. Pe buletinele de vot sunt tipărite în chenare numele partidelor sau ale candidaţilor independenţi, precum şi siglele electorale ale acestora. În chenarele corespunzătoare partidelor sunt tipărite şi numele candidaţilor propuşi de acestea, anunță Agerpres.
Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului şi un vot pentru Camera Deputaţilor.
