Premium
Un studiu recent realizat de Centrul pentru promovarea Participării şi Democraţiei (CPD) din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative arată că România are gradul cel mai mare de instabilitate ministerială. Ţara noastră este urmată la mare distanţă de Polonia şi Italia .
Potrivit unui comunicat transmis de SNSPA, Centrul pentru promovarea Participării şi Democraţiei a lansat recent o analiză a gradului de stabilitate guvernamentală în cazul unor state democratice din UE, iar cifrele arată de ce România are una dintre cele mai ridicate instabilităţi guvernamentale europene în ultimii 27 de ani.
În cadrul analizei au fost sintetizate date publice din 9 state (România, Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania, Bulgaria, Polonia, Ungaria), în legătură cu guvernul central/ federal şi cu 6 ministere centrale/ federale (Educaţie, Sănătate, Apărare, Afaceri Externe, Afaceri Interne, Transporturi), iar scopul analizei este să verifice nivelul de incertitudine şi de instabilitate ministerială, măsurabil prin numărul de persoane care au ocupat postul de prim-ministru, respectiv de ministru pentru un domeniu.
Schimbările guvernamentale/ ministeriale foarte dese din România (prin remanieri sau diverse forme de crize politice) indică un simptom mai larg, care a ajuns să fie o caracteristică a guvernelor româneşti - prin comparaţie atât cu state occidentale cu democraţii consolidate (Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania), dar şi cu state din Europa de Est, cu democraţii tinere, aparent similare cu România (Bulgaria, Polonia, Ungaria), se arată în comunicatul SNSPA.
Citeşte şi: Avertizare meteo: Cod galben de furtuni în aproape toată țara de luni seara până miercuri dimineața
În toate cele şase domenii analizate, România a schimbat din 1990 până în prezent aproximativ 150 de miniştri, de trei ori mai mulţi decât Germania, relevă studiul realizat de Centrul pentru promovarea Participării şi Democraţiei.
De asemenea, a rezultat faptul că alte state democratice occidentale au mult mai multă stabilitate guvernamentală, Germania aflându-se la polul opus României.
Mai mult, potrivit studiului CPD, instabilitatea guvernamentală în România creşte în timp - din 2010 avem o creştere a instabilităţii (comparativ cu anii '90 sau 2000), fără legătură cu numărul de guverne.
Totodată, analiza arată că sunt domenii în care instabilitatea ministerială s-a accentuat în ultima perioadă (2010 - 2017).
Potrivit Centrului pentru promovarea Participării şi Democraţiei, în ultima decadă, Educaţia a cunoscut o creştere importantă a instabilităţii, la nivelul conducerii ministerului de resort, comparativ cu decadele anterioare (1990 - 1999, 2000 - 2009).
Comparativ cu alte state, la un număr similar de premieri, România a schimbat mult mai des miniştrii. Dar chiar şi la numărul total de premieri, există instabilitate în România, câtă vreme doar trei dintre aceştia au avut un mandat întreg (din totalul de 14), se mai arată în studiul CPD.
Citeşte şi: IGPR - Zeci de șoferi amendați pentru folosirea nejustificată a benzii de urgență pe autostradă
Cea mai mare instabilitate ministerială se înregistrează la Sănătate şi la Transporturi, unde s-au succedat 25 de miniştri în 27 de ani, urmate de Educaţie şi Afaceri Interne, fiecare cu câte 24 de miniştri, se mai arată în analiza realizată de CPD. Zona de Apărare are mai multă stabilitate în România în prezent, faţă de anii '90, la fel şi zona Afacerilor Externe, relevă studiul Centrului pentru promovarea Participării şi Democraţiei.
Potrivit CPD, Germania are cea mai mare stabilitate ministerială, împreună cu Marea Britanie, iar Franţa, deşi are număr mare de premieri, nu are schimbări foarte multe la nivel de miniştri - ceea ce creează mai multă stabilitate.
Rezistenţa/ "speranţa de viaţă" în mandat a unui ministru, în România, este în medie de aproximativ un an de zile, aceasta fiind cea mai scurtă durată a unui mandat pentru un ministru, raportat la celelalte ţări analizate de CPD, care dă ca exemplu Germania, unde un ministru rezistă aproximativ trei ani în funcţie - ceea ce oferă o mai mare stabilitate.
"Datele pot şi trebuie să fie aprofundate, chiar şi pe alte domenii, pentru a vedea în ce măsură pattern-ul identificat se susţine. De asemenea, trebuie să analizăm cauzele care au condus la acest model politic în România şi elementele care ar putea să imprime o mai mare coerenţă a actului de guvernare", conchide SNSPA în comunicatul citat.
Citeşte şi: ACCIDENT GRAV cu 3 mașini implicate: Cinci VICTIME găsite la fața locului / FOTO .
