Premium
stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:
National:
Se agita apele fiscale dupa ce mari investitori americani par sa se fi decis, in sfarsit, sa vina in Romania! Astfel ca emisari de la Washington desfasoara in ultimele zile o pe cat de surprinzatoare, pe atit de complexa operatiune de identificare a „circuitelor banilor” care traverseaza tara noastra.
Pe de o parte, „yankeii” sunt interesati sa dea de urma banilor „sifonati” din Romania catre Statele Unite ale Americii. Mai ales ca, in ultima vreme, s-ar fi constatat adevarate „hemoragii” financiare, prin care potenti oameni de afaceri romani, mai ales dintre cei cunoscuti ca fiind „casierii” unor importanti lideri politici au „pompat” sume uriase de bani in conturile deschise dincolo de Ocean. Dar, in acelasi timp, se pare ca au fost luate la puricat si afacerile unor companii romanesti, unele dintre ele aflate deja in „pole-position” pentru a subcontracta importante lucrari pe care colosi industriali americani au de gand sa le dezvolte in Romania. Asa ca aceasta din ultima „perie” are clar scopul de a evita eventuala sociere a acestor nume grele la nivel global cu „bisnitarii” autohtoni…
Se scot banii…
Iar daca „peria” preventiva este o operatiune de inteles, mult mai interesante par lucrurile in ceea ce priveste interesul crescand al americanilor fata de banii scosi din Romania si care nu mai ajung prin tot felul de „oaze financiare”, ci direct in bancile din SUA. (Mai multe detalii AICI)
Adevarul:
Pe 19 iunie, cu câteva zile înainte să înceapă lucrările Consiliului European pe agenda căruia se ştia că urmau să figureze problemele apărării comune, ale asigurării securităţii interne şi ale luptei împotriva migraţiei ilegale, avea loc, la Praga, o reuniune extrem de importantă a ţărilor membre CEDC, organizaţie care grupează Cehia, Slovacia, Ungaria, Austria, Slovenia şi Croaţia (plus Polonia cu statut de observator).
Cooperarea central europeană în domeniul apărării (CEDC) a fost creată în 2010, cu preşedinţie rotativă, prima sa reuniune având loc în iunie 2012 la Frauenkirchen (Austria). Concepută iniţial ca un nucleu regional de apărare comună prefigurând eventual una dintre formulele gândite să dea substanţă cooperărilor viitoare din cadrul armatei europene, organizaţia a transmis anul trecut un prim semnal demn de luat în seamă atunci când conferinţa de la Viena a miniştrilor Apărării din CEDC (cărora li s-au alăturat însă şi cei din Polonia, Serbia, Macedonia şi Muntenegru) s-a centrat exclusiv pe problema migraţiei ilegale. Cu acea ocazie s-a adoptat un Plan Comun de Acţiune vizând securizarea frontierelor externe şi continuarea blocării cât mai ermetice a „Rutei Balcanice“.
Şi de această dată, în reuniunea de la Praga, problema migraţiei ilegale a fost singurul subiect de discuţie, căci în comunicatul final se solicită miniştrilor de Interne să continue aplicarea Planului Comun de Acţiune şi să-l finalizeze în cel mai scurt timp posibil. În declaraţia respectivă se notează că există o analiză comună a situaţiei care facilitează o mobilizare rapidă şi comună de forţe şi capacităţi specifice în domeniul civil, al poliţiei şi armatei, sarcina cea mai importantă fiind protecţia frontierelor externe ale UE. Se anunţă, în continuare, dorinţa de a se continua întărirea cooperării în domeniu şi, în caz de nevoie, oferirea de asistenţă reciprocă pentru a asigura managementul crizei migranţilor, specificând opoziţia lor fermă şi fără compromisuri faţă de relocarea obligatorie a migranţilor.
Foarte interesantă mişcare. În sine, deoarece este o demonstraţie de forţă suplimentară în bătălia care opune statele respective instituţiilor europene şi principiilor iniţial votate chiar cu participarea şefilor de state şi guverne din ţările respective. În acelaşi timp, are şi o relevantă valoare contextuală deoarece poate fi privită ca un strigăt de disperare al ţărilor aflate pe „Ruta Balcanică” şi care au suferit masiv şocul primului val de migraţie în faţa posibilităţii din ce în ce mai îngrijorătoare ca relaţia cu Turcia să explodeze definitiv şi iremediabil, rezultatul fiind un val de migraţie eponenţial mai important decât primul. Ordinul de mărime prognozat - numai din direcţia Turcia - fiind între 3 şi 5 milioane de persoane. (Mai multe detalii AICI)
Evenimentul Zilei:
Prăbușirea economică actuală din Federația Rusă este negată în mod direct de către Vladimir Putin. A făcut-o și în recenta discuție directă cu alegătorii.
O evoluție deloc convingătoare, dar care se bazează pe cifrele din ultimele trei trimestre care ar arăta o revenire sau măcar stopare a declinului economic, la fel și cel al inflației.
Președintele Federației Ruse susține că Moscova a reușit să compenseze efectele cumulate a trei fenomene: căderea prețului petrolului la nivel global – acolo unde invocă drept acțiune luată celebrul acord cu statele OPEC de reducere a producției – deși e vorba doar despre aducerea prețurilor la nivelul de pornire din noiembrie 2016; sancțiunile occcidentale împotriva Rusiei – acolo unde se vorbește chiar despre un bine făcut pentru dezvoltarea pieței interne; și respectiv sancțiunile reciproce ale Rusiei împotriva Occidentului, cele mai costisitoare, în fapt, ca impact asupra economiei ruse.
Iată că, totuși, admițând aceste cifre și evaluări, cetățenii ruși nu resimt deloc această îmbunătățire în creșterea nivelului de trai și a veniturilor proprii. Din contră, după anexarea Crimeii și agresiunea militară din Estul Ucrainei, nivelul de trai a scăzut dramatic în Federația Rusă, concomitent cu dezvoltarea programelor militare interne și a celor militariste și intervenționiste externe, în Ucraina și Estul Mediteranei, cu precădere. (Mai multe detalii AICI)
Digi24:
Guvernul italian este dispus să plătească 17 miliarde de euro pentru a salva două bănci - Veneto Banca şi Banca Popolare di Vicenza. Oficialii de la Roma vor să le salveze în ultimul moment fiindcă Banca Centrală Europeană vrea să le închidă, din cauza neîndeplinirii cerinţelor de capitalizare. Una dintre ele, Banco Veneto, este prezentă şi în România. Sucursala din ţara noastră a fost scoasă la vânzare în urmă cu aproximativ un an, fără ca negocierile să ducă la vreun rezultat.
Problemele celor două bănci au început în urmă cu doi ani, când Banca Centrală a Italiei a constatat un deficit de capital. Le-a recomandat celor două instituţii să se pună rapid pe picioare, dar problemele au continuat. În ciuda unor investiţii de trei miliarde şi jumătate de euro în 2016, cele două bănci nu au convins Banca Centrală Europeană, nemulţumită de planurile de recapitalizare şi restructurare a activităţii.
„Vrem ca aceste bănci să meargă înainte, dacă băncile ar fuziona, ar avea cu siguranţă un viitor bun. Important este ca băncile să vrea fie bănci. Iar politicienii să înceapă să facă ceva concret, pentru că până acum nu a făcut nimic”, spune Patrizio Miatello, analist economic.
În urmă cu câteva săptămâni, ministrul Economiei dădea asigurări că cele două bănci nu vor fi închise. Acum, oficialii italieni s-au întâlnit în şedinţă de urgenţă pentru stabilirea procedurilor de lichidare, astfel încât să nu fie afectaţi deţinătorii conturilor curente. Pentru Comisia Europeană soluţia este una simplă: Veneto Banca şi Banca Popolare di Vicenza trebuie închise.
„Putem spune că urmărim situaţia şi suntem în permanenţă în legătură cu Ministerul Economiei şi autorităţile financiare din Italia, din Europa. Vreau să confirm că siguranţa clienţilor este un aspect important al discuţiilor pe care le avem”, a spus Paolo Gentiloni, premierul Italiei. (Mai multe detalii AICI)
