Un sondaj de opinie făcut public duminică a arătat că 59% dintre finlandezi se opun aderării la NATO, în contextul în care secretarul american al apărării, James Mattis, a sosit la Helsinki pentru a participa la reuniuni ce ar apropia mai mult NATO şi UE în cooperarea lor în domeniul apărării, relatează Xinhua, conform agerpres.ro.
Preferinţa finlandezilor pentru NATO a atins cel mai înalt nivel în 2014, când a izbucnit criza din Ucraina, dar înainte acest sprijin s-a situat doar între 16% şi 19%.
Deşi elita politică finlandeză împărtăşeşte în mare parte opinia publică, cooperarea practică în domeniul apărării dintre Finlanda şi SUA a progresat rapid în ultimii ani. Mattis va purta discuţii luni cu preşedintele finlandez Sauli Niinistö şi cu ministrul apărării, Jussi Niinistö.
Mattis va participa de asemenea la o reuniune a miniştrilor apărării din grupul nordic al NATO. Grupul nordic NATO include Marea Britanie, Olanda, Germania, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Norvegia, Islanda şi Danemarca.
În plus, vor avea loc de asemenea o întâlnire a celor cinci ţări nordice şi o reuniune între ţările nordice şi cele trei ţări baltice. Ministerul finlandez al Apărării a anunţat că va fi semnat un memorandum de înţelegere privind schimbul de date pentru supraveghere aeriană.
Ilkka Kanera, preşedintele Comisiei parlamentare finlandeze de Apărare, a declarat că seria de întâlniri are ca scop consolidarea relaţiei dintre NATO şi UE şi de asemenea creşterea cooperării regionale în domeniul apărării în Europa.
Săptămâna trecută, Jussi Niinistö a declarat că Finlanda a început pregătirile pentru un exerciţiu militar major, de un nivel nemaiîntâlnit în Finlanda de la sfârşitul Războiului Rece. Potrivit mai multor surse, acest exerciţiu ar putea să aibă loc cel mai devreme în 2020, datorită procesului lung de planificare. Jussi Niinistö a spus că Finlanda doreşte ca multe ţări să se alăture.
Analişti locali au subliniat că există un spaţiu mare de manevră între "a fi în NATO" şi "în afară". În ultimii trei ani, cooperarea Finlandei cu NATO în domeniul apărării s-a intensificat, iar relaţiile cu Suedia şi SUA s-au amplificat.
Matti Pesu, cercetător la Institutul finlandez de Afaceri Internaţionale, a declarat pentru HS că oamenii din Finlanda nu înţeleg deocamdată cum s-a schimbat poziţia Finlandei.
Merja Kyllonen, candidatul Alianţei Stângii pentru preşedinţia finlandeză, critică această tendinţă. "Este o situaţie absurdă ca în timp ce opinia publică este diferită, politica noastră de apărare să se apropie mereu de NATO", a declarat Kyllonen duminică pentru HS.
Atât preşedintele în exerciţiu, Sauli Niinistö, cât şi candidatul Verzilor, Pekka Haavisto, au notat că o cooperare intensă cu NATO nu asigură securitatea Finlandei.