Premium
stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:
National:
Pe vremea cand Traian Basescu incepuse sa-si dea seama ca nu mai este chiar „jupanul” sistemului, asa cum isi inchipuise „presedintele jucator” atata amar de vreme, fostul sef al statului a incercat sa faca o miscare de mare maestru. Asa ca s-a decis nu doar sa stranga „ca harciogul” toate rapoartele informative care ii parveneau pe cale mai mult sau mai putin oficala, dar si sa puna la adapost aceste doucmnte, ponturi sau franturi de scenarii, sperand ca-i vor fi pavaza atunci cand va da batalia cea mare pe frontul Justitiei.
Culmea este insa, desi prin toate filmele astfel de „comori” informationale sunt intotdeauna inchise intr-un seif, pentru ca pastratorul lor sa le poata fructifica direct atunci cand va avea nevoie, Traian Basescu ar fi luat strania decizie de a le imparti in stanga si in dreapta, la oameni din servicii sau mediul de afaceri, pe care ii credea „caini credinciosi” pana la moarte. Fara a-si da seama ca astfel isi disipeaza singur puterea informationala, si ca atunci cand va avea nevoie sa declanseze „forta de reactie” ar putea fi intarziat din planurile sale. Ceea ce, de altfel, se si intampla acum, cand „cainii credinciosi” nu mai vor pur si simplu sa-i returneze dosarele incredintate spre pastrare. Sau o fac de-abia dupa ce-l avertizeaza ca si-au pastrat cu de la sine putere dublurile aferente, „pentru orice situatie”…
Frica de EBA!
Dupa cum bine o cunoaste anturajul fostului presedinte, dintotdeauna teama cea mare a acestuia a fost ca nu cumva Justitia sa ajunga la Elena Basescu.
Si chiar daca zilele trecute a rasuflat usurat ca s-au prescris oricum eventaulele nereguli de la alegerile europarlamentare din 2009, Traian Basescu nu are totusi motive sa se bucure. Mai ales ca, atunci cand a simtit ca „tinerele cadre” pe care le-a promovat la varful sistemului nu doar ca nu mai raspund la ordinele sale, dar au ajuns deja sa muste mana care i-a avansat si chiar se pregatesc sa sara la beregata „stapanului”, fostul seful statului a intrat in alerta si a incercat sa-si ia masuri suplimentare de protectie pentru vremea cand va fi plecat de la Palatul Cotroceni. Iar operatiunea desfasurata la limita paranoii politice s-a soldat, asa cum de altfel au facut de-a lungul timpului cam toti liderii romani, fie ei unii politici sau din sistem, cu formarea unei „biblioteci” personale, ca sa aiba ce citi la o adica toti cei care s-ar fi intors impotriva sa. (Mai multe detalii AICI)
realitatea.net:
Cozmin Guşă a explicat că ceea ce se întâmplă în acest moment în PSD este imaginea clară a "laşităţii", susţinând că acest partid a revenit la imaginea pe care o avea atunci când era condus de Ion Iliescu.
"Urmărind toate aceste imagini, îmi dau seama că PSD, după multă vreme, a redevenit front, PSD-ul nu mai reacționează ca un partid. Pe vremea lui Năstase, după perioada Iliescu în care fusese front, Frontul Salvării Naționale, care de fapt era frontul salvării în politică a foștilor nomenclaturiști din partidul comunist român, că asta era Frontul Salvării lor, a căpătat sub vremea lui Năstase, apoi Geoană, chiar şi Ponta, reflexe de partid. Nu mai era sindromul unanimităţii, oamenii îşi spuneau părerea, aveau curaj în ședințe, aveau o anumită valoare ca să poată să-și argumenteze opiniile și transpărea în presă această normalitate. PSD-ul sub Liviu Dragnea a redevenit front. Nici atunci nu era meritul sau vina lui Iliescu şi nici astăzi nu este a lui Liviu Dragnea. Noi avem acolo imaginea laşităţii. Ce se întâmplă azi în PSD este laşitate, individuală sau de grup. Noi la vot o vedem pe cea de grup, în discuțiile unu la unu cu liderul o vedem pe cea individuală. Așa era și Frontul Salvării Naționale sub Ion Iliescu și de aceea nu am progresat în acele vremuri. Din nefericire, PSD-ul a revenit în acea formulă de front. Oameni laşi, care se lasă șantajați. Ăsta este punctul 1: PSD = front. Adică nu mai respectă regulile de partid. Într-un partid, la fel ca într-o societate, există democraţie internă. Majoritate contra minoritate, câştigă majoritatea. Azi unu, mâine altul. Sunt opinii, se dicută. Ca şi în societatea democratică pe care noi credem că o trăim astăzi", a explicat Cozmin Guşă.
În PSD nu mai există democraţie internă, consideră consultantul politic. "Acolo sunt foarte mulţi oamenii cu opinii total diferite faţă de Liviu Dragnea şi cu o atitudine foarte diferită faţă de ceea ce se întâmplă astăzi. Dar nu mai au curajul s-o exprime", a completat consultantul politic. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Repartizarea lor este însă complet dezechilibrată, Bucureştiul atrăgând două treimi din investiţiile străine, precum în proverbul biblic: „Cui are i se va da, iar cui nu are i se va «lua» şi ce are“.
Pe măsură ce PIB-ul reîncepe să crească, investiţiile străine cresc şi ele, 3-3,5 mld. euro anual, dar va mai trece o vreme până să ajungă la 8-9 miliarde de euro anual cât însemnau ele înainte de criză.
Aflate într-o competiţie aprinsă pentru aceste investiţii, ţările din estul Europei şi-au redus masiv taxele spre nemulţumirea bogatelor ţări din vestul Europei care-şi văd uneori investiţiile plecând, dar care nu pot impiedica dumpingul fiscal.
Cu o cotă unică de 16% pe care o practică din 2005, România a atras, până la finalul lui 2016, investiţii străine de 68,4 de miliarde de euro. Dar infrastructura deficitară o dezavantajează în comparaţie cu Polonia sau Ungaria, de pildă, care au investit zeci de miliarde de euro în infrastructură, în vreme ce România nu are, de 27 de ani de la revoluţie, nicio autostradă care să traverseze ţara şi să „spargă“ munţii. În aceste condiţii, investiţiile străine vin în zonele în care infrastructura este mai bună, iar Bucureştiul bate toate recordurile în această privinţă.
Aportul la capitalurile proprii (inclusiv profitul reinvestit) al întreprinderilor investiţie străină directă avea, la sfârşitul lui 2015, potrivit datelor BNR, o valoarea de 45 mld. euro (70% din soldul final al ISD-urilor), în vreme creditul net primit de aceste companii de la companiile-mamă a fost, la finalul perioadei menţionate, de 19,3 mld. euro (30% din total ISD-urilor).
Investiţiile străine în România s-au orientat în principal spre industria prelucrătoare (31,8% din soldul total al investiţiilor străine).
În funcţie de ţara de origine, principalul investitor străin în România la nivelul lui 2015 este Olanda (25% din total ISD), urmată de Austria (14,2%), Germania (12,4%), Cipru (6,9%) şi Franţa (6,7%). (Mai multe detalii AICI)
Adevarul:
Ţările arabe din Golful Persic sunt într-o criză fără precedent. Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahreinul şi Egiptul au rupt relaţiile diplomatice cu statul peninsular Qatar. Ei au tăiat legăturile pe uscat, pe apă şi zborurile aeriene ordonând oficialilor qatarezi reîntoarcerea în propria ţară. Qatarul este o piesă cheie în ecuaţia geostrategică din Orientul Mijlociu Lărgit.
Qatarul, un stat cu 300.000 de cetăţeni, joacă un rol important în stabilirea preţului petrolului şi al gazelor naturale folosind ca zonă de extracţie un perimetru comun cu Iranul. Este, de asemenea, un pion esenţial pe harta bazelor militare de importanţă deosebită ale SUA. Eliminarea Qatarului din Conclavul ţărilor din Golf a venit pe neaşteptate. Totul s-a frânt brusc. Odată cu embargoul impus de statele din Golful Persic panica s-a instalat la Doha iar rafturile din supermarketuri s-au golit aproape instantaneu. Embargoul vine datorită frustrării vecinilor musulmani faţă de Qatar despre care saudiţi şi cei din Emiratele Arabe Unite spun că sponsorizează grupurile teroriste precum ISIS şi Fraţi Musulmani şi sunt în relaţii cordiale cu iranieni. S-a declanşat un joc complicat şi cu final incert.
De-a lungul timpului Qatarul a jucat un rol central în dispozitivul militar american în Orientul Mijlociu, cu aproape 10.000 de militari americani desfăşuraţi în această ţară. Baza de la Al-Udeid este în subordinea Comandamentului Central al SUA. Cea mai mare parte dintre militari dislocaţi în bază fac parte din Forţele Aeriene ale SUA destinate a conduce operaţiunile americane din Orientul Mijlociu împotriva terorismului, inclusiv operaţiunile coaliţiei împotriva grupării Stat Islamic. Pe plan operaţional, baza este o importantă platformă pentru avioanele de realimentare KC-135, bombardierele grele, avioanele de transport, avioanele de recunoaştere şi de supraveghere ce operează în regiune.
În acest timp, Congresul SUA a început, în vederea aprobării, verificarea unor părţi din contractul de 110 miliarde de USD cu Arabia Saudită. (Mai multe detalii AICI)
