Premium
Parlamentul turc a adoptat de curând un proiect de reformă constituțională care întărește puterile președinției. Acest proiect deschide calea organizării unui referendum în urma căruia președintele Recep Tayyip Erdogan ar putea rămâne la șefia statului până în 2029.
Proiectul de lege privind reforma constituțională a trecut la limită în Parlament, cu 339 de voturi „pentru”, acesta având nevoie de minim 330 de voturi pentru a fi validat. Dacă rezultatul referendumului îi va fi favorabil, Erdogan va putea să emită decrete, să declare stare de urgență, să numească miniștri și să dizolve Parlamentul. Actualul președinte susține pe de-o parte că reforma va aduce stabilitate Turciei, dar criticii acestuia spun că modificările vor duce la o conducere din ce în ce mai autoritară.
Astăzi, mass-media germană a relatat că aproximativ 40 de militari turci angajați în cadrul NATO au cerut azi politic în Germania, ca reacție la valul de epurări lansat de autoritățile turce după tentativa de lovitură de stat de anul trecut. Unul dintre ofițerii turci a declarat că deși nu are nicio legătură cu puciul eșuat, se teme că dacă se va întoarce în Turcia, va fi arestat și torturat.
Informațiile apărute în spațiul public sunt cu atât mai sensibile cu cât Angela Merkel are pregătită o vizită în Turcia pentru data de 2 februarie, aceasta fiind prima vizită a cancelarului german de după răcirea relațiilor dintre cele două țări.
Citește și: ZVON: Întâlnire de gradul zero între Liviu Dragnea și directorul SRI
Lipsa de predictibilitate pe plan politic și militar au un efect de domino la nivelul întregii societăți din Turcia. Astfel, evenimentele din ultimul an se reflectă și în plan economic, mai multe agenții de rating au retrogradat scorul țării și descriu în momentul actual Turcia drept nerecomandată pentru investiții.
Problemele pentru Turcia nu se opresc aici. Rata inflației a ajuns la finalul anului 2016 la 8.5%, deși ținta Băncii Centrale era de maxim 5%, iar de la 1 ianuarie 2017 și până în prezent, lira turcească s-a depreciat cu aproximativ 10 procente.
Dacă peste toate aceste probleme interne mai adăugăm și cele 30 de atacuri teroriste majore din cele 12 luni ale anului 2016, ne putem da seama de starea critică în care Turcia se regăsește astăzi.
Cam aceasta este imaginea de ansamblu a situației la zi, în care președintele Erdogan vrea să obțină puteri sporite. Fără a exista semnale care să anunțe o schimbare pozitivă la nivel economic, partidele de opoziție ar putea câștiga din ce în ce mai mult credit în perioada următoare. Astfel, este de înțeles motivul pentru care Erdogan vrea urgentarea referendumului pentru această primăvară, nedorind să aștepte ca nemulțumirile sociale să crească prea mult în intensitate.
