Premium
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 15 martie a.c., decretul pentru promulgarea Legii privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional.
Iniţial, şeful statului a trimis la reexaminare legea, pe motiv că încalcă Constituţia instituind recomandări obligatorii pentru Guvern, deşi textul a fost apărat de Banca Naţională a României. Şeful statului sublinia că prevederile legii sunt lipsite de previzibilitate şi de claritate. Forma promulgată a proiectului de lege taie din puterile iniţiale ale Comitetului, dar şi din anvergura puterii BNR în cadrul organismului.
Legea a fost modificată în concordanță cu observațiile făcute de președintele României cu ocazia reexaminării. În urma modificărilor aduse legii promulgate astăzi de președinte, s-a stabilit un echilibru între autoritatea bancară, cea financiară și guvernamentală. În forma inițială a legii, BNR avea 5 reprezentanți în Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudentiala, Guvernul 3 reprezentanți și ASF unul. Legea promulgată astăzi stabilește ca fiecare autoritate să aibă câte 3 reprezentanți.
Vezi şi: EXCLUSIV - Fracturi majore în USR. Dacian Cioloş, la un pas să rupă partidul
Potrivit legii, se va constitui Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială din reprezentanţi ai Bancii Naţionale a României, ai Autorităţii de Supraveghere Financiară şi ai Guvernului, şi va funcţiona ca structură de cooperare inter-instituţională, fără personalitate juridică, cu rolul de a asigura coordonarea supravegherii macroprudenţiale la nivel naţional.
Preşedintele Comitetului va fi guvernatorul BNR, iar organismul decizional al Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială va fi Consiliul general, format din nouă membri, respectiv: guvernatorul, prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori şi economistul-şef ai Băncii Naţionale a României, preşedintele şi prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară şi doi reprezentanţi ai Guvernului, desemnaţi de primul-ministru.
Problema reală este generată de atribuţiile Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială. Acesta ar avea puterea de a formula "recomandări obligatorii" pentru orice alte instituţii. Cu alte cuvinte, dacă cei nouă membri "macroprudenţi" identifică o problemă, ar avea puterea de impune Guvernului anumite măsuri.
Pe 29 iulie 2015, într-un articolul publicat pe stiripesurse.ro, Alexandru Petria atrăgea atenţia că în România are loc o tentativă de lovitură de stat. Pericolul este generat de ideea înființării Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială, scria autorul articolului, care să nu răspundă în fața nici unei instituții cu reprezentanți aleși democratic.
La rândul său, avocatul Gheorghe Piperea semnala într-un articol din 25 martie 2016: "Aveam, anul trecut, în august, când am mai scris despre proiectul acestei legi, convingerea că se tinde la a se elimina din Constituţie principiul separaţiei puterilor în stat. Acum mă tem că trebuie să vă dau o veste şi mai proastă: puterile în stat nu mai există în faţa recomandărilor acestui comitet, o entitate care nu îşi mai extrage legitimitatea din voturile noastre, ci din sfinţenia importată de la Comitetul European pentru Risc Sistemic şi de la Banca Reglementelor Internaţionale (banca centrală a băncilor centrale, o instituţie ceţoasa cu sediul în Elveţia). România devine un stat teocratic, fiind condusă de un sinod/sanhedrin de preoţi macro-prudenţi în frunte cu un ayatollah, guvernatorul etern. Şi să nu faceţi nicio greşeală în analizele voastre: fără îndoială, dl Iohannis va promulga această lege."
