ULTIMA ORĂ: Parchetul General cere 'respingerea în bloc' a proiectelor de modificare a legilor justiţiei

Ca urmare a solicitărilor transmise de Consiliul Superior al Magistraturii în sensul consultării procurorilor din cadrul Ministerului Public cu privire la propunerile legislative ale Camerei Deputaţilor de modificare a Legii nr. 303/2004, Legii nr. 304/2004 şi a Legii nr. 317/2004, punctul de vedere rezultat în urma consultării procurorilor este de respingere în bloc a proiectelor în discuţie.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Public, opinia  exprimată este fundamentată pe o analiză de fond care a fost transmisă Consiliului Superior al Magistraturii și este justificată de o serie de argumente dintre care menționăm următoarele:

1. Propunerile legislative nu sunt fundamentate pe un studiu de impact şi pe o consultare prealabilă a magistraţilor, conţin necorelări şi lacune şi nu induc predictibilitate şi stabilitate în sistemul judiciar din România.
2. Expunerea de motive face trimitere la necesitatea punerii în concordanţă a legilor justiției cu anumite decizii ale Curţii Constituţionale, însă trebuie menţionat că aceste inițiative, în loc de a propune modificări punctuale, adaugă la lege, cu consecința unor schimbări radicale a arhitecturii sistemului judiciar.
3. Având în vedere importanţa deosebită a acestor propuneri legislative, procurorii apreciază că se impune cu necesitate dezbaterea acestor inițiative în procedură obişnuită (şi nu în procedura de urgenţă), pentru a avea timpul necesar avizării de Consiliul Superior al Magistraturii, în urma unei analize  temeinice  a acestora și după consultarea tuturor instituțiilor judiciare.  În acest sens, Constituţia României, republicată, la art. 75 alin. (1) şi (2) prevede că pentru coduri sau alte legi de importanţă deosebită termenul în care trebuie să se pronunțe prima Cameră sesizată este de 60 de zile.
4. Iniţiativele legislative ale Camerei Deputaţilor vor influenţa negativ cariera şi activitatea profesională a judecătorilor şi procurorilor şi vor produce dezechilibre în funcţionarea instanţelor şi parchetelor. Spre exemplu, propunerea de modificare a Legii nr. 304/2004 referitoare la înfiinţarea Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori  în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se apreciază ca fiind nejustificată şi nesusţinută de măsuri privind resursa umană. Astfel, se poate constata că nu există alte categorii profesionale care să aibă un organ de anchetă specializat dedicat. Prin înfiinţarea acestei direcţii se creează falsa impresie că la nivelul acestei categorii socio-profesionale există un fenomen infracţional de o asemenea amploare încât să justifice tratarea magistraţilor în mod diferit în cazul încălcării legislaţiei penale (în anul 2015 au fost trimiși în judecată 16 magistrați, în anul 2016 un număr de 18 magistrați, iar în anul 2017 un număr de 5 magistrați). De altfel, competenţa materială nu este corelată cu propuneri de modificare ale Codului de procedură penală şi a legilor speciale referitoare la competenţa în domeniu. De asemenea, prerogativa ministrului justiţiei de a propune atât procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorii şefi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori, cât şi procurorii şefi de secţie ai respectivelor structuri, pe de o parte politizează sistemul judiciar prin faptul că ministrul justiției propune numirile în funcțiile de vârf ale Ministerului Public, iar pe de altă parte goleşte de conţinut posibilitatea procurorului general de a-şi realiza propriul plan managerial, respectiv îl împiedică în a propune procurorii şefi din subordine cu care să formeze în mod corespunzător o echipă de lucru. Totodată, dispozițiile criticate contravin recomandările Comisiei Europene exprimate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare de asigurare a independenței justiției prin proceduri de numire a procurorilor cât mai transparente și bazate pe merit, după modul celor utilizate pentru numirea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.

"Propunerile legislative formulate de Camera Deputaţilor eludează, în fapt, votul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, al corpului magistraţilor şi al societăţii civile, precum şi întregul proces legislativ de modificare a legilor justiţiei început de Ministerul Justiţiei, în condiţiile în care nu se respectă standarde de eficienţă şi transparenţă, prin posibilitatea unor dezbateri reale şi constructive", se mai arată în comunicatul Ministerului Public.