Premium
Având în vedere informaţiile vehiculate în ultimele zile în spaţiul public, Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie face o serie de precizări:
„Pentru buna colaborare interinstituţională se pot încheia protocoale în care să fie stipulate aspecte care să conducă la îndeplinirea scopului şi obiectivelor asumate de către părţile semnatare, cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale incidente.
În acest context, protocolul dintre Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii, ce a constituit obiectul unor materiale de presă, cuprindea regulile de realizare a cooperării în baza cadrului legal, ce reglementează competenţele fiecăreia dintre instituţiile semnatare.
Vezi și: Ministrul Justiţiei, în CONFLICT cu contestatarii săi: OUG-urile, motiv de SCANDAL
Protocolul în discuţie şi-a încetat efectele în momentul publicării Deciziei nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale, ce nu mai prevedea posibilitatea ca serviciile de informaţii să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică emise în dosare penale, mai puţin în cele privind infracţiuni de terorism şi contra securităţii naţionale.
Echipele operative invocate de protocol aveau rolul de a asigura sprijin tehnic pentru punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică emise de instanţă.
După apariţia deciziei Curţii Constituţionale, realizarea în continuare a acestor metode speciale de supraveghere prin echipe operative, ar fi fost în afara cadrului legal.
Citeşte şi: Guvernul lui Sorin Grindeanu, lovit din toate părţile: OUG pe justiţie, 'bombele' de la Victoria
Derularea activităţilor prevăzute în protocolul în discuţie s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 303/2004, ce prevăd o interdicţie conform căreia magistraţii nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.”
