Premium
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut vineri, 21 octombrie a.c., o declarație de presă la finalul Reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, Regatul Belgiei.
"Am terminat ședința de toamnă a Consiliului European. Am avut, după cum am mai discutat și înainte, trei teme mari, despre care am discutat și o să descriu foarte pe scurt și pe rând ce s-a discutat ieri și astăzi.
Am avut ieri o primă sesiune dedicată migrației. Am discutat migrația cu accent pe țările de origine și pe țările de tranzit. Am discutat cum trebuie să acționăm pentru a ajuta aceste țări să îngrădească ele migrația, ce măsuri trebuie să luăm pentru a îngrădi noi migrația. Aici este evident că vorbim despre întărirea controlului la granițele exterioare al Uniunii. Iar, dacă vorbim de țările de origine, atunci toată lumea a fost de acord, și eu, la rândul meu, am subliniat punctul de vedere al României, că trebuie să ajutăm aceste țări să-și construiască state puternice, să-și construiască economii funcționale și, în acest fel, să oprească migrația în mod natural. Am discutat, pe scurt, dar, totuși am discutat și înțelegerea cu Turcia, care, după părerea noastră, a fost o înțelegere corectă, a fost un fair deal, și rezultatele obținute sunt în continuare bune. Ruta balcanică este și rămâne ca și închisă.
Mai târziu aseară, am discutat chestiuni foarte sensibile legate de Rusia, Siria, și aici cred că este important de spus că am avut o discuție amplă despre felul în care Federația Rusă încearcă să influențeze mecanismele Uniunii Europene. Am avut colege și colege care au relatat cazuri foarte concrete de acțiune hibridă, cum se numește în ziua de astăzi. Deci, nu vorbim aici de intervenții cu forța, ci vorbim de intervenții via social media, adică mediile sociale, via mediile clasice, și așa mai departe.
Am ajuns foarte repede și la discuția despre Siria, o evoluție pe care cu toții o regretăm și am convenit, am reconvenit să ne implicăm mai puternic în a promova soluții diplomatice pentru pacea în Siria. Dar, un accent deosebit evident că a trebuit pus pe situația din orașul Alep, unde civilii suferă. Ca de obicei, populația civilă este victima acestor acțiuni militare, care, de multe ori, sunt de o natură greu de înțeles. E foarte greu de înțeles de ce cineva trebuie să bombardeze un cartier de 300.000 de civili cu motivația că, pe undeva, sunt câțiva teroriști acolo. Am condamnat cu toții împreună acțiunile nesăbuite care au avut acolo și am atras atenția că acțiunile Rusiei sunt eronate. Însă, și aici vreau să fiu foarte clar și să fiu foarte bine înțeles, deoarece am văzut, nu în mediile noastre, în alte medii, dezinformări și nu mi se pare bine să lăsăm lucrurile așa. Discuția a fost una profundă și principială despre Rusia, despre implicarea Rusiei în Donbass, în Siria, despre ce trebuie să facem noi. Însă, în niciun fel, nu au existat certuri și, în niciun fel, nu au existat forțări din partea unuia sau altuia dintre membrii Consiliului European. Am citit ceva foarte ciudat, că unii ar fi vrut să aplicăm sancțiuni Rusiei și cineva i-a salvat pe ruși. Nici n-a fost vorba de așa ceva. A fost vorba despre formulări în concluzii și toată discuția a mers încolo, încât formulările din concluzii să fie ferme, să reflecte voința tuturor celor 28 și să fie foarte clar pentru Rusia că nu suntem de acord cu această abordare. Orice altă interpretare este exagerată și nu corespunde realității.
Tot aseară am primit o informare din partea doamnei Prim-ministru Theresa May despre cum își imaginează Brexit-ul, că va activa Articolul 50 cel târziu la sfârșitul lui martie, că își dorește o negociere eficientă, în parametri onești, în așa fel încât să se producă o pagubă minimală sau chiar un câștig, dacă acest lucru este posibil, câștig pentru ambele părți.
După care, în această dimineață, am avut, și asta am spus-o deja, o repet doar pentru a avea un film complet a ceea ce s-a întâmplat. Am avut un rezultat îmbucurător în negocierile dintre România și Canada cu privire la renunțarea la vize. În esență, înțelegerea, după cum am mai spus, prevede ca din 2017 să se renunțe la vizele pentru români. Nu vreau să intru, să repet detaliile pe care le-am spus în această dimineață.
Sesiunea pe care am avut-o astăzi, de azi dimineață până acum, a avut o serie de teme foarte importante. Tema cea mai grea a fost comerțul și, bineînțeles, ne-am referit la înțelegerile de comerț liber, Free Trade Agreements, între care se numără CETA, TTIP, o înțelegere care este în negociere cu Japonia, și am încurajat Comisia să găsească oportunități și pentru alte înțelegeri.
Dacă în ce privește CETA, lucrurile au fost destul de clare, CETA fiind înțelegerea cu Canada, a mai rămas, și sper că se rezolvă, o negociere care privește o regiune din Belgia, Valonia. Tot restul sunt de acord cu documentul și ar putea fi semnat.
Discuțiile au fost destul de multe în felul cum ar trebui să arate înțelegerea cu Statele Unite, TTIP, majoritatea dintre noi suntem de părere că acea înțelegere este bună pentru Europa și trebuie continuate negocierile. După discuții destul de lungi, unde au apărut puncte de vedere de substanță, am concluzionat că mergem mai departe.
Alte discuții au fost pe instrumentele de protecție ale Uniunii Europene în competiția internațională sau, mai simplu spus, legislația anti-dumping. Aici vorbim despre produse care vin din afara Uniunii Europene, se vând în Uniunea Europeană, dar ele, de multe ori, sunt produse în condiții de supra-producție sau de subvenții din partea statelor și duc la prețuri de dumping care, pentru Europa, sunt periculoase. Ca să fiu un pic mai concret, să înțelegeți despre ce vorbesc, România are o producție de oțel încă importantă și prelucrează oțel. Dacă s-ar renunța la aceste instrumente de protecție, există pericolul foarte real ca piața românească să fie inundată de oțel foarte ieftin, venit în special dinspre Asia, oțel foarte ieftin care aproape instantaneu ar omorî producția autohtonă de oțel. S-ar pierde multe mii de locuri de muncă, s-ar pierde capacități importante și acesta este un lucru pe care nu putem să-l acceptăm. Din aceste motive, avem nevoie de instrumente de protecție. Nu vorbim aici despre un protecționism al Uniunii comparabil cu protecționismul din epoca colonială, ci vorbim de instrumente de protecție oneste pentru a proteja industrii europene față de concurență neloială.
Acestea au fost, în esență, chestiunile pe care le-am discutat la acest Consiliu, am prezentat doar pe scurt și cu câteva exemple, discuțiile au fost foarte lungi, după cum ați putut observa și, din acest motiv, în ultima oră am discutat cum putem să fim mai eficienți. Vom vedea, posibil că vom începe mai repede ședințele de Consiliu European pentru a avea mai multe ore de zi la dispoziție pentru aceste discuții, foarte necesare și foarte importante.", a spus Klaus Iohannis.
