ULTIMUL mesaj public lansat de Florian Coldea, după DISPARIȚIA lui Ghiță

Prim-adjunctul SRI, generalul Florian Coldea, a fost suspendat din funcție în urma scandalului generat de dezvăluirile lui Sebastian Ghiță. Mogulul media a fost pierdut de polițiști în data de 19 decembrie, iar 20-21 decembrie se vorbea deja despre dispariția acestuia.

În revista Serviciului Român de Informații, Florian Coldea publică ultimul său editorial în data de 22 decembrie, adică la trei zile după dispariția lui Sebastian Ghiță. În acest editorial, Coldea vorbește despre amenințarea terorismului și despre complicatele relații internaționale.

Vezi şi: Alina Mungiu-Pippidi face afirmaţii grave: Partidul lui Nicuşor Dan, ajutat de SRI

”Revenind la nivel naţional, Serviciul este perfect conştient atât de seriozitatea ameninţării teroriste, cât şi de responsabilităţile care ne incumbă pentru protejarea ţării şi a cetăţenilor noştri, respectându-ne obligaţiile asumate atât în plan naţional, cât şi în calitate de membri NATO şi UE.

De asemenea, filosofia de lucru a Serviciului, axată pe prevenţie şi pe identificarea timpurie a manifestărilor terorismului, a fost operaţionalizată cu mult efort din partea profesioniştilor anonimi ai SRI, cărora, în bună măsură, le datorăm astăzi faptul că România nu a fost lovită de atentate teroriste. Acest lucru nu înseamnă că nu au existat tentative, înseamnă însă că acestea au putut fi stopate în fază incipientă prin muncă asiduă, profesionalism, mecanisme adecvate de cooperare internă şi internaţională şi, mai presus de toate, printr-o dedicaţie cu adevărat patriotică a colegilor noştri.

Vezi şi: Deputaţii, mai puţin costisitori în 2017. Proiectul de buget al Camerei Deputaţilor/ DOCUMENT

În special în activitatea de prevenire, dar şi în cea de contracarare a ameninţărilor teroriste, SRI utilizează şi beneficiază de instrumentele adoptate la nivel comunitar, exemplul PNR (Passenger Name Record) fiind edificator în acest sens. Directiva PNR, adoptată de Consiliul UE în aprilie 2016, permite serviciilor de informaţii şi agenţiilor de aplicare a legii să poată identifica şi monitoriza călătoriile persoanelor suspecte de implicare în activităţi teroriste. Tendinţa observabilă la nivel european de cooperare deschisă, aplicată şi în timp real, de interoperabilitate şi conduită pro-activă se regăseşte şi în România, unde Sistemul Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului nu doar şi-a dovedit viabilitatea, ci a constituit un model pentru alţi parteneri est-europeni.

Cu toate acestea, în prezent însă, date fiind evoluţiile în domeniu, resimţim din ce în ce mai acut necesitatea actualizării cadrului legislativ, pentru operaţionalizarea unor instrumente eficiente în lupta împotriva terorismului, existente deja la nivel european, aceasta fiind esenţială pentru derularea activităţii noastre şi în deplină concordanţă cu exigenţele democratice.

Modificarea legii nr. 535/2004 vizează, spre exemplu, includerea unor prevederi extrem de actuale privind realizarea intervenţiei contrateroriste sau care să acopere situaţiile de solo terorism, precum şi cele ale cetăţenilor europeni care se deplasează în zonele de conflict pentru a se alătura organizaţiilor teroriste (în special Daesh), iar ulterior revin pe continent cu intenţia de a comite atentate.

Vezi şi: S-a găsit contractul cu Bechtel. Ce prevede celebrul document pentru Autostrada Transilvania

Instrumente extrem de utile în documentarea activităţilor de terorism sunt reprezentate de iniţiativa privind cartelele pre-plătite, în sensul achiziţionării unor astfel de cartele doar în baza actului de identitate, dar şi de existenţa unei evidenţe a turiştilor, pentru a identifica persoanele care tranzitează România în scop terorist (de exemplu către sau dinspre teatrele de război). Reglementări similare au fost deja adoptate în Germania, Spania, Danemarca, Belgia, Franţa, Luxemburg, state preocupate în egală măsură atât de asigurarea securităţii, cât şi de respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

Nu în ultimul rând, inter-conectarea bazelor de date ar permite identificarea, prevenirea, contracararea şi documentarea faptelor asociate terorismului şi criminalităţii organizate.

Drepturi, libertăţi şi securitate

Toate aceste iniţiative, aflate azi în dezbatere sau chiar într-o fază de blocaj, au suscitat interesul legitim al publicului şi al mass-media, motiv pentru care cred că este important să existe o cunoaştere reală a utilităţii şi garanţiilor juridice pe care aceste instrumente le oferă cetăţenilor pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

Personal, consider că este normal să existe o anumită tensiune permanentă între tendinţa statelor de a adopta instrumente legislative pragmatice pentru realizarea activităţilor de securitate naţională, şi posibilitatea exprimării unor păreri critice din partea societăţii civile, pe linia garantării drepturilor fundamentale. Am convingerea că o astfel de tensiune este inerentă unui stat democratic şi ea este constructivă pentru toate părţile implicate, atâta timp cât este susţinută de dezbateri corecte, purtate cu bună-credinţă, cu respect reciproc, cu o cunoaştere prealabilă a contextului general şi a legislaţiei comparate.

La final de an este momentul să recunoaştem din nou, cu gratitudine faţă de partenerii noştri din SNPCT, dar şi cu mândrie profesională, faptul că accentul pe latura preventivă (fără a fi nevoiţi să folosim armele în afara antrenamentelor), cooperarea deschisă şi pragmatică, disponibilitatea permanentă pentru lucrul în formate colaborative şi, nu în ultimul rând, profesionalismul celor cu atribuţii în domeniu au avut o contribuţie determinantă la succesele obţinute până în prezent pe linia prevenirii şi combaterii terorismului în plan naţional şi internaţional. Aprecierile şi gândurile mele îi includ aici pe toţi colegii noştri care lucrează în diferitele zone de competenţă anti şi contrateroristă a SRI: în domeniul informativ, în cel al intervenţiei antiteroriste, contrateroriste ori pirotehnice, asigurarea protecţiei pe aeroporturi, la ambasade sau pentru demnitari de rang înalt, asigurarea securităţii la bordul aeronavelor, controlul pasagerilor şi al bagajelor.

Noi, ca militari, dincolo de preocuparea permanentă de a ne ridica la nivelul încrederii acordate de cetăţeni Serviciului, ne-am asumat nemijlocit faptul că este parte din profesia noastră de credinţă să îndeplinim, în continuare, la aceleaşi standarde, misiunile încredinţate, de apărare a securităţii şi intereselor naţionale şi de protejare a românilor.

La sfârşitul unui an greu urez tuturor colegilor noştri şi familiilor acestora, partenerilor şi colaboratorilor noştri, tuturor românilor, Sărbători fericite şi în siguranţă alături de cei apropiaţi şi un An Nou cu linişte şi satisfacţii!”, scria Florian Coldea, pe 22 decembrie, în revista SRI.