Premium
Pentru circa o treime din lucrarea de doctorat a ministrului Economiei, Comerţului şi Turismului există suspiciunea de plagiat. Pe baza acestei lucrări, Mihai Tudose a devenit cadru didactic titular în Academia Serviciului Român de Informaţii, locul unde sunt pregătiţi viitorii spioni. Există şi alte încălcări ale rigorilor academice: un paragraf plagiat se repetă de patru ori de-a lungul lucrării, iar foarte multe trimiteri din notele de subsol sunt „în fals”: la paginile respective, autorii vorbesc despre cu totul altceva.
Tudose afirmă că, după ce a scris pe plajă, cu pixul, un capitol, a descoperit, cu ajutorul unui soft specific, că 15% era considerat plagiat. Mai există în trecutul mai apropiat al lui Tudose un alt detaliu controversat.
VEZI REACȚIA MINISTRULUI OFERITĂ STIRIPESURSE.RO
*******
Citește și: Sorin Ovidiu Vântu vine cu DEZVĂLUIRI din presă: Sunt toți fostele slugi ale lui Băsescu
Membru PSD cu state vechi, şef al Organizaţiei Judeţene Brăila în locul baronului Bunea-Stancu, Tudose are o soţie care încasează, ca asistent manager, un salariu 5.000 de lei pe lună de la o firmă de construcţii care a semnat, în februarie 2015, un contract de 6,5 milioane de euro cu Ministerul Dezvoltării. Atribuirea a avut loc la o lună după intrarea în guvern a lui Tudose. Până în acest an, societatea respectivă era ca şi inexistentă pe piaţă.
Citește și: Fosta amantă a lui Gheorghe Nichita e dată dispărută
Coldea: „Un document de referinţă în domeniu”
Lucrarea de doctorat a lui Tudose se numeşte „Infrastructura critică – model şi strategie managerială” şi a fost susţinută în 2010, la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” – universitate subordonată Serviciului Român de Informaţii (SRI). În acelaşi an a fost publicată la RAO International Publishing Company. La începutul şi la sfârşitul volumului au semnat cuvinte laudative adjunctul şefului SRI, Florian Coldea, respectiv şeful din acea vreme al instituţiei, George Maior. „Nivelul teoretico-aplicativ ridicat, bazat pe o bună cunoaştere şi un studiu aprofundat al problematicii, sistematizarea eficientă a ideilor, în mod special gradul ridicat de adecvare şi consistenţă al sugestiilor privind managementul acestei categorii de infrastructuri reprezintă argumente solide pentru considerarea lucrării drept un document de referinţă în domeniu”, a scris Coldea.
Citește și: Sebastian Ghiță vorbește despre corupție și justiție: Ce reproșuri face
Infrastructurile critice sunt reţele care asigură servicii importante (transporturi, energie, informatică) şi care pot deveni vulnerabile în faţa unor atacuri teroriste, de exemplu.
„Victima” principală: „Am primit câteva mii de euro”
Circa 50 de pagini sunt plagiate, fie cuvânt cu cuvânt, fie prin reformulări minore, din altă lucrare de doctorat, susţinută, cu un an mai devreme, de comisarul-şef Radu Andriciuc, la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”. Din doctoratul comisarului-şef s-au copiat inclusiv părţi din concluzii, câteva anexe şi chiar o secţiune din bibliografie. Numele lui Andriciuc şi lucrarea acestuia nu apar deloc în doctoratul lui Tudose, nici la notele de subsol, nici la bibliografie. Cu toate acestea, Andriciuc nu pare deloc deranjat, oferind o perspectivă insolită a situaţiei: „Domnul Tudose m-a contactat şi i-am cedat drepturile de proprietate, ca pentru orice marfă. Era 2008 şi aveam nişte probleme financiare, vă aduceţi aminte ce au păţit bugetarii (scăderea veniturilor cu 25%, din cauza crizei, a avut loc însă în 2010 n.r.), plus că fiul meu dădea Bacalaureatul. A fost vorba de câteva mii de euro”. „Este o prostie, actul respectiv nu înlătură obligativitatea citării”, a declarat un cadru didactic din mediul universitar ieşean.
Citește și: Cornel Nistorescu: Patrioţii dracului, de ce promovaţi o schimbare dacă nu aveţi habar s-o susţineţi
Andriciuc nu a putut explica de ce Tudose nu a luat cartea de la bibliotecă, citarea fiind gratis: „Nu pot intra în mintea domnului ministru”. El a negat ipoteza că suma ar fi fost, de fapt, contravaloarea serviciilor de întocmire a lucrării.
Doi preşedinţi: Iliescu şi Băsescu
Alţi autori plagiaţi de Tudose sunt Liviu Mureşan, Septimiu Caceu, Grigore Alexandrescu şi Gheorghe Văduva, George Dediu şi Alexandru Manafu, dar şi conducătorul său de doctorat, generalul Constantin Onişor, şeful Şcolii Doctorale de la Academia Naţională de Informaţii. Pe aceeaşi listă mai apar doi foşti preşedinţi. De pe blogul lui Ion Iliescu a fost preluat, prin reformulare, parte dintr-un discurs ţinut de acesta la Istanbul, în 2008, iar de la Traian Băsescu, fragmente dintr-un mesaj introductiv postat înaintea Strategiei Naţionale de Apărare a României din 2007. „Nu am plagiat şi, în al doilea rând, eu nu am luat de la Iliescu sau Băsescu, ci de la preşedinţi”, a fost explicaţia lui Tudose.
Din Strategia propriu-zisă sunt preluate integral mai multe paragrafe sau chiar pagini, din nou, fără a se menţiona acest lucru. În câteva dintre situaţiile de mai sus (Alexandrescu, Dediu, Manafu), lucrările autorilor sunt menţionate, însă doar în bibliografie, astfel că cititorul nu-şi poate da seama de acest lucru în momentul lecturării acesteia pentru că nu apar şi la notele de subsol aferente paginilor. „Trebuie văzut dacă citarea se justifica în context, dacă se prelua ceva valoros. Poate fi preluare de descriere, nu de idei. Nu este o metodă chiar ortodoxă, dar se practică”, a susţinut Constantin Onişor, îndrumătorul de doctorat al lui lui Tudose.
Tudose: „Nu pot pretinde că am inventat eu Teorema lui Pitagora”
Ministrul Tudose afirmă că la momentul redactării lucrării „erau alte vremuri”. „E vorba de Andriciuc şi de nişte texte de pe Internet, dar nu e vorba de mai mult de două-trei pagini şi nu sunt preluate cuvânt cu cuvânt. Am avut acordul scris al autorilor. Poate am fost şi puţin neglijent, dar era ca şi cum aş face o lucrare de geometrie: nu pot pretinde că am inventat eu Teorema lui Pitagora”, a explicat Tudose, care a povestit un eveniment din timpul redactării: „Am scris un capitol pe plajă, cu pixul, şi după ce l-am băgat pe calculator, a fost verificat de un soft antiplagiat, reieşind că era copiat în proporţie de 15%”. Pentru acest articol, lucrarea lui Tudose nu a fost verificată cu un astfel de soft.
Expert Etică: Fragmentele „indică fără dubiu nu numai copierea (...), dar şi intenţia de a copia”
Profesorul universitar Marian Popescu, preşedinte al Comisiei de Etică din cadrul Universităţii Bucureşti, a studiat cele 13 fotografii care însoţesc acest material şi care pun faţă în faţă fragmente de la Tudose şi de la autorii plagiaţi (există alte circa 30 de astfel de exemple). Opinia profesorului Popescu a fost: „Cele 13 fişiere în format jpeg trimise de către dl. Semeniuc, unde apar puse faţă în faţă pagini din lucrarea dlui Tudose şi surse ale unui posibil plagiat (din lucrări de Andriciuc, Mureşan, Dediu/Manafu, dar şi din documente precum un blog - Ion Iliescu, un mesaj - Traian Băsescu, Strategia naţională a României din 2007) indică fără dubiu nu numai copierea, prin preluarea identică sau aproape identică a mai multor pasaje din autori şi documente diverse, dar şi intenţia de a copia căci sunt folosite două procedee: schimbarea unor timpi verbali şi minime schimbări de tehnoredactare (o înşiruire orizontală e tehnoredactată ca o coloană cu liniuţe). Cele de mai sus sunt o opinie pe baza unor scan-uri. Dacă în Bibliografia tezei de doctorat a dlui Mihai Tudose autorii din care s-a copiat, nu sunt incluşi, posibila culpă e şi mai mare. Dar chiar dacă sunt incluşi, faptul că pasajele copiate nu sunt atribuite corect, prin semnele citării, note de subsol, parafrazări, indică evident un posibil plagiat. Nimic nu justifică copierea fără atribuire din lucrările/textele tipărite şi publicate ale altora sau din surse online.”
Malpraxis academic: repetiţia aceluiaşi fragment
În trei situaţii, paragrafe din doctoratul lui Tudose, uneori plagiate, se repetă aproape integral, în pagini diferite. Rigoarea academică este încălcată în această situaţie şi în alt mod: la prima apariţie, respectivul fragment figurează ca fiind opera lui Tudose, la a doua este atribuit unui alt autor, pentru ca, a treia oară, nota de subsol să dispară. Uneori, fraza a fost reformulată puţin, poate pentru „a fi pierdută urma” originalului.
Trimiteri „în fals”
În circa 15 cazuri, notele de subsol nu corespund realităţii. De exemplu, Tudose a menţionat că o idee a sa a fost preluată/inspirată de la pagina 59 a unui volum coordonat de Mihai Macuc. În timp ce, în fragmentul său, actualul ministru scrie despre modalitatea în care sistemul de apărare românesc ar trebui să reacţioneze într-o situaţie de criză, la Macuc, în pagina 59, se descriu instituţii de profil din Canada şi Marea Britanie.
La fel stau lucrurile atunci când se invocă pagina 78 dintr-un volum al Alexandrei Sarcinschi. Tudose scrie despre avantajele României ca membru în Uniunea Europeană şi NATO, în timp ce autoarea invocată descrie sistemul de apărare din Turcia. O parte dintre cele 15 cazuri reprezintă plagiate din diferiţi autori. Astfel, Tudose a scris în nota de subsol că ideea e preluată de la X, dar, de fapt, este un fragment plagiat din Y.
Tot aici se include invocarea unor pagini care nu există (circa 10 situaţii). La articolul unui autor invocat de Tudose într-o notă de subsol de la pagina 21 (Myriam Dunn, „The socio-political dimensions of critical information infrastructure protection”, Int. J. Critical infrastructures, Vol. 1, Issue 2/3, 2005) se indică drept sursă pagina 94, în timp ce materialul se află, de fapt, între paginile 258-268. „Este posibil să fie greşeli de tehnoredactare”, îşi scuză doctorandul profesorul Onişor.
Sumedenie de greşeli
Există şi un alt noian de inadvertenţe. Într-un caz, autorul cărţii este eronat (Adrian Cernăianu în loc de,Ilie Cojocaru, pentru Protecţia infrastructurilor critice, Unap, Bucureşti, 2007). În altele, lipseşte câte un autor ale unei lucrări – Tiberiu Urdăreanu, alături de Ilie Gheorghe şi Gheorghe Văduva, alături de Grigore Alexandrescu. Alteori, numele autorului este greşit – Gheorghe Dediu în loc de George. Conform rigorilor academice, modul de identificare al unei cărţi diferă de cel al unui articol – pe baza referinţelor lui Tudose, ai surpriza de a căuta un articol şi a da peste o carte şi invers. În altă situaţie, un material este atribuit Statului Major General, în timp ce autorul este Dediu. O carte a lui Francisc Tobă este citată de ministru cu titlul „Protecţia infrastructurilor critice”, dar titlul real este „Protecţia infrastructurilor critice din perspectiva securităţii naţionale” (Bucureşti, 2006). Şi un dezacord de la pagina 175: „Rezultatele cercetării noatre ne-a «deschis ochii»”.
Mircea Toma: „Moral, vorbim de o incompatibilitate”
Pe baza doctoratului de la Academie, Tudose a fost încadrat în 2011 ca lector la această instituţie de învăţământ superior. Doi ani mai târziu, a fost unicul candidat pentru postul de conferenţiar, obiectele predate fiind „Protecţia infrastructurilor critice” şi „Securitate naţională şi euroatlantică”. În contextul suspiciunilor de mai sus, s-ar justifica un dubiu referitor la calitatea actului de predare pentru conferenţiarul Tudose într-un domeniu atât de sensibil, legat de securitatea naţională? „Prefer să nu răspund la această întrebare”, a declarat Radu Surugiu, vicepreşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor. „Moral, vorbim de o incompatibilitate”, a spus jurnalistul Mircea Toma de la Kamikaze. Biroul de Presă al SRI nu a răspuns la întrebare până la ora editării acestui articol.
Şeful Şcolii Doctorale, Constantin Onişor, a spus că nu cunoaşte rolul lui Tudose în Academie, dar că va demara o verificare a lucrării acestuia pentru a se vedea „ce a fost furt şi ce a fost neglijenţă” la şi în regim „la zi”.
Dublă calitate, în PSD şi în SRI
Inedită pare poziţia dublă a lui Tudose, de şef al Organizaţiei Judeţene PSD Brăila, loc unde a ocupat timp de 10 ani (2004-2014) funcţia de lider al organizaţiei municipale, fiind şi deputat începând cu anul 2000, alături de cea de cadru didactic într-o instituţie aglutinată SRI (de exemplu, în cadrul instituţiei, între angajaţi, rectorul nu este rector, ci comandant, iar bugetul este asigurat de Serviciu). „Omul potrivit la locul potrivit, cu o misiune”, a comentat Mircea Toma.
În urmă cu mai mulţi ani, Tudose a fost asociat într-o firmă de consultanţă, Akma Consulting, cu Mocanu (Ene) Elena, soacra lui Traian Severin Lungu, cel care deţinea, la acel moment, funcţia de adjunct al SRI Brăila. Ziariştii au scris că soacra era, de fapt, interpusa lui Lungu şi că firma oferea consultanţă firmelor care voiau să aibă şanse mai mari de reuşită pentru a prinde proiecte europene SAPARD sau oamenilor de afaceri care doreau să cumpere de la Stat fabrici din zona Brăilei. În ultima categorie s-ar fi aflat Vladimir Cohn, care a achiziţionat cel mai mare combinat de celuloză şi hârtie din ţară, Celhart Donaris Brăila. „Nu este nimic adevărat. Firma nu făcea nimic în afara legii”, afirmă actualul ministru al Economiei.
Salariu fabulos pentru un asistent manager
Soţia lui Tudose, Corina, lucrează în prezent ca asistent manager la firma En Electric Official Proiect SRL Bucureşti. În mod uzual, poziţia este identificată cu cea de secretară, dar ministrul nu a dorit să detalieze ocupaţia consoartei la societate: „Asistent manager este asistent manager”. Salariul lunar al Corinei Tudose la En Electric Official Proiect este de 5.000 de lei lunar.
În ianuarie 2015, la circa o lună după ce Mihai Tudose a fost desemnat ministru, En Electric Official Proiect a semnat un contract de 6,5 milioane de euro, fără TVA, cu Compania Naţională de Investiţii, pentru înlocuirea reţelelor de apă din Buşteni şi ridicarea unei staţii de tratare a apei. Compania este subordonată Ministerului Dezvoltării, condus la acel moment de Liviu Dragnea, coleg de partid şi de guvern cu Tudose. Conform portalului naţional de licitaţii, au fost depuse şase oferte, iar En Electric Official Proiect SRL a avut-o pe singura admisibilă.
Tot la începutul anului, firma a depus, ca lider într-un consorţiu, o ofertă pentru amenajarea şoselei de coastă a municipiului Constanţa, cunoscut fief PSD. Suma estimată de autoritatea contractantă pentru aceste contract este de circa 33 milioane lei. Cuget Liber, cotidian din Constanţa, a scris, la sfârşitul lunii iulie, că din cele cinci oferte a mai rămas una în picioare. Până la ora editării acestui material, Biroul de Presă al Primăriei nu a transmis numele celor care au depus această ofertă. „Am muncit prea mult pentru a risca ceva. Am fugit ca dracu’ de conflictul de interese. Pentru că n-am schelete în fişete, vă dau cheia de la casă”, a declarat Tudose.
Afacere în domeniul lucrărilor de instalaţii electrice patronată de Victor Nicolae Popescu, En Electric Official Proiect SRL a fost înfiinţată în septembrie 2011. În 2011 şi 2012 a avut cifră de afaceri 0, în 2013 de 890.000 de lei, iar în 2014 de 4,4 milioane de lei. Popescu nu a răspuns apelurilor telefonice.
Cine este Mihai Tudose
Mihai Tudose are 48 de ani. A absolvit în 1994 o facultate privată de Drept, îndeplinind între 1993 şi 1998 funcţia de şef de birou senatorial. Din anul 2000 este deputat. La sfârşitul lui 2014 i-a luat locul „baronului” Gheorghe Bunea Stancu la şefia PSD Brăila.
Deţine un apartament de 97 mp, în Brăila, două autoturisme Mercedes, fabricate în 2008 şi 2009, o colecţie filatelică evaluată la circa 30.000 de euro, o datorie de 10.000 de euro la o persoană fizică şi şapte părţi sociale la o firmă din Braşov care a fost dizolvată recent.
În nici una dintre declaraţiile de avere din ultimii ani nu este menţionat vreun venit primit în calitate de cadru didactic la Academia SRI, ci doar de la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, pe site-ul căreia nu figurează însă la nici o facultate.
Numit ministru al Economiei, Comerţului şi Turismului în decembrie 2014, Tudose a avut foarte puţine ieşiri publice.
Preluare: crji.org
