Premium
Ideea poziţionării României ca poartă pe ruta comercială europeană dinspre Europa spre Orient nu este nouă, însă a revenit în discuţie o dată cu forumul organizat de China pentru găsirea soluţiilor de dezvoltare a rutelor comerciale Europa-Asia.
„Inițiativa Belt and Road își are rădăcinile în străvechiul Drum al Mătăsii și este deschis tuturor celorlalte țări. Dispersia geografică nu este insurmontabilă”, a declarat Xi Jinping, preşedintele Chinez la Beijing la forumul dedicat aceste initiative. Proiectul se referă la o rută maritimă prin sudul Asiei și Marea Roșie și la cinci rute feroviare care leagă China de Europa. Promițând că va pune 125 miliarde de dolari pe dezvoltarea legăturilor cu Asia-Europa, China da un impuls europenilor să împingă şi ei pentru punerea în practică a ideii.
Noile tarife RCA au fost publicate de ASF/ DOCUMENT
Într-o reacţie publică, fostul premier, Victor Ponta a amintit şi el de ideea poziţionării României pe ruta comercială UE-Asia. Deşi pe un ton mai politic specific, comentariile indicau aceeaşi idee: „România trebuie să exploateze poziţia strategică la graniţa UE şi de accesul la Marea Neagră şi să profite de iniţiativa Chinei de deschidere spre Europa”.
Ce poziţie poate avea România într-un astfel de proiect gigant ? În 2013, la București, s-a desfăşurat Forumul economic China-Europa Centrală şi de Est. La acel moment se purtau discuţii şi despre alte investiţii chineze în Serbia şi Ungaria. Între timp lucrurile au evoluat, deşi poate mai greu, mai ales pe fondul temerilor vizând riscurile politice apropierii europenilor de China.
Totuşi, anul acesta în martie, Bulgaria anunta prin vocea primului-ministru, ca producătorul chinez de material rulant CRRC Corporation vrea să construiasca o fabrică de locomotive, iar compania chineză a manifestat intenţia de a investi 130 de milioane de euro pentru refinantarea datoriei BDZ, compania bulgara de transport feroviar. Propunerea de investitie a CRRC include si livrarea de material rulant nou care sa raspunda celor mai urgente nevoi ale BDZ, iar chinezii avansaseră şi ideea unei investiţii pentru asamblarea automotoarelor electrice si diesel.
Cu o lună în urmă, la momentul declaraţiilor Fredericai Mogherini care prezentă la Beijing la acel moment declara că proiectele din cadrul iniţiativei chineze „Noul Drum al Mătăsii” trebuie deschise europenilor, oamenii implicaţi în transportul feroviar de la noi din ţară au sesizat din nou oportunitatea redeschiderii discuţiei despre poziţionarea României. Reprezentanţii Grupului Feroviar Roman întrebaţi fiind despre posibilitatea punerii în practică a poziţionării României ca un nod feroviar in legătura Europa-China, declarau că proiectul merita gândit de către statul român ca o direcţie strategică a transporturilor feroviare. In plus, aminteau despre propria lor initiativa direct legata de ideea revigorarii vechiului Drum al Matasii. „Proiectul Romania - Poarta de Răsărit a Europei către Orient înseamnă crearea unei platforme logistice pe teritoriul României plecând de la portul Constanţa. Acest proiect, pe care GFR il susţine de 10 ani, ar fi meritat sprijinit de stat, pentru ca ar crea in jur de 100.000 de locuri de muncă şi ar aduce miliarde de euro în taxe şi impozite”, declarau reprezentanţii GFR.
Pe de altă parte, compania de transport feroviar de marfă din Polonia promovează acum chiar strategia GFR de implicare pe coridoarele din China. PKP Cargo are parte de un climat de opinie mai favorabil în media poloneză faţă de asocierea în proiecte cu China, acestea nefiind percepute ca fiind în contradicţie cu o direcţie de politică europeană. Pe de altă parte, PKP exploatează lipsa de iniţiativă a companiilor concurente din regiune, cum este şi cazul companiilor româneşti şi atunci, polonezii preiau iniţiativa acolo unde românii ezită.
Cât de important sunt tranzitul comercial Europa-China şi dezvoltarea unei infrastructuri de transport care să susţină această rută comercială străveche ? Spre exemplu, în 2016, RZD Logistics, divizia logistică a Căilor ferate Ruse (RZD) a procesat în jur de 56 de milioane de tone de transport feroviar, cu 5% mai mult decât în 2015. În total, pe căile ferate ruseşti s-au transportat 95.000 TEU (unitate de măsură în transportul intermodal, corespunzătoare unui container) cu mai mult cu 20% decât în 2015. Din această cantitate, tranzitul între Europa şi China a fost 73.000 TEU.
