Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

USR și societatea civilă

Inquam Photos / Octav Ganea
Inquam PNL și USR protest in parlament

Am avut zilele astea discuții cu mai mulți militanți USR aflați în diverse tabere interne. Am simțit în mai multe cazuri o reacție destul de negativă la criticile venie din afară. Ce caută ONG-urile să stabilească agenda partidelor, se întreabă o postare USR-istă pe blog, ignorând că, pentru unele ONG-uri, a schimba agenda partidelor este tocmai obiectul muncii. Alt interlocutor sugera discret că aceia care doresc să schimbe ceva să vină să schimbe din interior. Un al treilea interlocutor califica criticii USR ca naivi, ca persoane care nu înțeleg să lase USR să ajungă la putere și să își formuleze cererile după. În toate cazurile, exista un sentiment acut că acțiunea politică este acolo unde se luptă USR și, dacă o anumită parte a societății civile nu dorește să ajute, măcar să nu mai încurce.

Ce este interesant în această atitudine este că militanții USR nu par a înțelege mecanismele succesului lor electoral și rolul societății civile în acest succes.

Pentru a discuta problema trebuie să ne întoarcem în timp cel puțin până la alegările locale din 2016. În acel moment am avut o discuție interesantă și contradictorie cu colegi din PoliticScan. Discuțiile porneau de la rezultatele lui Nicușor Dan în zone sărace și slab educate unde nu te-ai aștepta să găsești "nicușoriști". Unii colegi vedeau aici mâna "serviciilor" prin rețele infracționale despre care se știa că activează în zonă și că nu ezită să se implice politic. Eu, în schimb, făceam o observație mai generală: foarte puține secții de votare, indiferent de compoziția socială, îl dăduseră pe Nicușor Dan/USB cu mai puțin de 10-15%. Ceea ce îmi sugera că există un fenomen de difuziune a mesajului USB dincolo de clasele care percutează de obicei la acest tip de mesaj.

Citiți și: Experimentul USB

Votul de atunci a fost mai mult un vot "contra" decât "pentru". S-a votat nu datorită faptului că Nicușor Dan avea șanse ci deoarece era perceput ca un "altfel de candidat". Sensibilă la acest aspect, Uniunea Salvați Bucureștiul a evitat cu încăpățânare folosirea cuvântului "politică". Dar cine i-a convins pe cetățeni?

Cum USB și Nicușor Dan au obținut rezultate relativ bune în circumscripții unde nu ajunseseră nici materialele nici militanții lor, rămâne să credem că electorii au aflat despre Nicușor Dan de la alte persoane sau de la TV. În ambele cazuri, problema nu este complet rezolvată. De ce au crezut alegătorii în imaginea proiectată de Nicușor Dan și nu în zvonurile din social media sau criticile de pe TV?

Răspunsul este că, în ciuda criticilor, Nicușor Dan avea o imagine impecabilă în rândul puținilor care știau cine este. De aceea zvonurile au rămas fără dovezi iar criticile realizatorilor TV au putut părea nedrepte. Practic, adversarii lui Nicușor Dan nu au avut de ce să se lege. Dar au insistat să se lege deși, retrospectiv, ignorarea ar fi putut fi o strategie mai bună. Insistând să  vorbească despre el, ratând criticile, înșiși adversarii sunt cei care, cel mai probabil, au informat electoratul că există un politician altfel, pe numele său Nicușor Dan.

(În paranteză fie spus, PSD l-a scos în față pe Nicușor Dan și din motive de calcul politic, anume să divizeze electoratul PNL.)

Dar să revin. Campania electorală din 2016 a publicizat o imagine bună a lui Nicușor Dan, pentru că era singurul tip de imagine care se găsea "pe piață". Meritul fundamental îi aparține, desigur, candidatului însuși, care a persistat de-a lungul anilor să se bată cu statul român. Dar imaginea pozitivă nu a apărut în vid. A trebuit să existe o primă generație de receptori, formată din membri ai societății civile și jurnaliști interesați de așa ceva. Nicușor Dan nu s-ar fi profilat ca un salvator mesianic dacă nu ar fi existat, cândva, "martorii lui Nicușor".

Ori, acești martori sunt mai puțin entuziaști decât la începuturi. În recentul Comitet Politic s-a anulat o decizie a Biroului Național și USR a declarat cu mândrie că nu va avea o părere despre referendumul de modificare a Constituției. Decizia, și discuțiile din jurul deciziei, au arătat două lucruri. Unu, că USR crede că are libertatea de a alege temele pe care își dă cu părerea. Doi, că la Congres majoritatea poziționărilor au fost lăsate în aer. Este puțin neclar dacă până și Biroul Național are mandat să poziționeze partidul cumva sau pentru fiecare decizie va fi nevoie de un Comitet Politic (forul cel mai larg între congrese). O interpretare sugerează chiar că de fiecare dată ar putea fi nevoie de referendum intern. Astăzi, dacă ar dori să aducă mărturie, "martorii lui Nicușor", deveniți "martori ai USR" nu mai știu nici ei ce au votat și ce să mărturisească.

Cât contează aceste grupuri? Numeric, nu prea mult. Contează însă povestea. Pe lângă povestea lui "USR cel neprihănit" există deja în media povestea lui "USR cel gafeur" și, acuma, "USR cel nehotărât".

Acesta este unul dintre motivele pentru care nu văd bine Uniunea Salvați România la alegerile euro-parlamentare. Mă aștept ca scorul să fie semnificativ sub cel de la parlamentare, poate chiar în zona pragului. Asta dacă partidul nu își rezolvă între timp problemele de identitate și comunicare.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.