Premium
Adevarul:
Măsurile sunt incluse într-un proiect de ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăţi, schimbarea conturilor de plăţi şi accesul la conturile de plăţi cu servicii de bază, iniţiat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Totodată, pentru ca românii să aibă o imagine clară a ofertelor băncilor, proiectul prevede şi înfiinţarea unui site pentru compararea comisioanelor percepute pentru conturile de plăţi.
În decursul timpului, ANPC a primit mii de reclamaţii de la românii nemulţumiţi de politica practicată de bănci în privinţa comisioanelor aplicate aproape pentru orice operaţiune, precum şi de lipsa de transparenţă a băncilor.
Ce comisioane vor dispărea
Proiectul ANPC reglementează drepturile şi obligaţiile consumatorilor şi ale băncilor atunci când se prestează servicii de plată aferente unui cont de plăţi, respectiv aspecte referitoare la transparenţa şi comparabilitatea comisioanelor percepute clienţilor pentru conturile de plăţi deţinute de aceştia, la schimbarea conturilor de plăţi, la facilitarea deschiderii transfrontaliere de conturi de plăţi, precum şi la deschiderea şi utilizarea conturilor de plăţi cu servicii de bază.
Astfel, băncile nu vor mai putea să perceapă aproape deloc comisioane pentru conturile de plăţi cu servicii de bază, indiferent de numărul operaţiunilor executate de consumatori. Concret, instituţiile de credit vor fi nevoite să ofere gratuit următoarele servicii: operaţiunile necesare pentru deschiderea, administrarea şi închiderea unui cont de plăţi; depunerea de fonduri într-un cont de plăţi; retragerile de numerar (pe teritoriul Uniunii Europene) dintr-un cont de plăţi, la ghişeu sau la bancomate, în timpul sau în afara programului de lucru al băncii; efectuarea plăţilor, cu ajutorul unui card de plată, pe teritoriul Uniunii Europene (inclusiv plăţile online).
Informarea clienţilor, pe primul plan
Pentru o transparenţă cât mai mare, băncile vor fi obligate să pună la dispoziţia clientului, în timp util, înainte de a încheia un contract privind un cont de plăţi cu acesta, un document de informare cu privire la comisioane. Nu oricum, ci pe suport tipărit sau pe un alt suport durabil, conţinând termenii standardizaţi.
Digi24:
Fostul președinte Ion Iliescu era considerat de către CIA unul dintre cei care ar putea juca un rol important în răsturnarea lui Nicolae Ceaușescu. Aceasta încă din 1982, de când datează documentul declasificat recent. Analiza CIA mai vorbește și despre cozile la alimente și despre „frământările fără precedent” cauzate de condițiile de trai tot mai grele.
Documentul, numit „Frământări în România: Cauze și implicații”, arăta că regimul Ceaușescu era subminat de problemele economice și, în consecință, de frământările sociale în creștere. Experții Agenției Centrale de Informații a SUA erau de părere că incapacitatea lui Ceaușescu de a rezolva aceste probleme– și mai ales faptul că refuza să-și schimbe abordarea - îi va eroda puterea.
Totuși, menționează documentul, tensiunile sociale apărute la începutul anilor 80 în câteva centre industriale importante, mai ales pe fondul lipsei alimentelor, erau sporadice. Exista însă posibilitatea ca unii dintre muncitori să se radicalizeze, dacă tulburările ar fi continuat suficient de mult timp.
Mai mult, raportul vorbește chiar despre posibilitatea ca unii dintre apropiații lui Ceaușescu să se ridice împotriva acestuia și identifică mai multe persoane care l-ar fi putut înlocui pe dictator.
Documentul îi plasează pe posibilii succesori în trei categorii. Primii sunt cei din „garda” lui Ceaușescu - Emil Bobu, pe atunci vicepremier; Elena Ceaușescu; Iosif Banc, reprezentant al Biroului Politic al Comitetului Central al PCR; Ion Coman, Secretar al CC al PCR și fost ministru al Apărării.
A doua categorie, numită „Power Brokers” (negociatori de putere), îi includea pe Ilie Verdeț, pe atunci premier, CConstantin Dăscălescu, Ștefan Andrei, pe atunci ministru de Externe, Cornel Burtică, ministru pentru Comerțul exterior.
Urmează „Rivals în Eclipse”, rivalii intrați într-un con de umbră. Printre aceștia, Virgil Trofin, considerat la acea vreme cel mai mare rival al lui Ceaușescu, Paul Niculescu, fost vicepremier, și Ion Iliescu, pe atunci președinte al Consiliului Național al Apelor.
CIA îl descria în 1982 ca pe un om „inteligent, dinamic și neobișnuit de sincer, considerat de mulți drept cea mai impresionantă persoană din conducerea României”.
„Popularitatea sa uriașă în rândul tineretului din România și criticile spuse deschis la adresa regimului autocratic al lui Ceaușescu au dus la declinul său politic, dar tinerețea sa, calitățile sale și popularitatea de care se bucura în rândul multor membri ai aparatului de stat aratau că ar fi o figură importantă în epoca post-Ceaușescu”, se mai arată în document.
National:
Echipa Grindeanu se tot lauda ca a rezolvat formularul 088 si a pus capat, astfel, uneia dintre marile probleme ale oamenilor de afaceri. De fapt, nimic nu s-a usurat, procedurile raman aceleasi, aberatia este la putere si orice investitor este descurajat, ba chiar pasibil de a fi numit, a priori, infractor fiscal. Rusine, PSD!
Recent disparutul formular 088, culmea birocratiei Fiscului, in loc sa sprijine firmele oamenilor de afaceri sa obtina codul de TVA, a pus umarul la eliminarea lor de pe piata. Ceea ce se intampla si cu urmasul lui 088. Totul ramane o porcarie, si investitorii sunt descurajati pe banda rulanta.
Pe principiul, din lac in put, formularul-cosmar a fost inlocuit cu ordinul 605, o abureala care s-a risipit repede, deslusind, de fapt, aceeasi procedura greoaie si stupida de inregistrare in scopuri de TVA.
Cele 20 de intrebari din formularul 088 (modificat de trei ori anul trecut) erau pe alaturi cu orice logica economica. Printre alte curiozitati, Fiscul vroia sa afle ce studii si ocupatii au administratorii persoane fizice, care sunt veniturile brute realizate de asociati si de administratori persoane fizice, care sunt indicatorii financiari realizati de administratori si actionarii persoane juridice, sau, daca societatea detine un spatiu cu destinatie sediu social(sau detine sedii secundare), ce tip de viza detin cetatenii din afara comunitatii ce au calitate de administrator(!), cum e condusa contabilitatea, si, noaptea mintii, daca asociatii si administratorii societatii au realizat venituri brute in ultimele 12 luni anterioare depunerii declaratiei sau daca administratorii-asociatii pot indica 3 persoane din Romania care pot da relatii despre acestia! Ce relatii? Ce numar poarta la pantofi? Pe ce mana isi tin ceasul? Ar fi de ras, dar e de plans povestea unui cunoscut om de afaceri care a declarat ca firma pe care o detine a ramas fara cod de TVA dupa ce a completat formularul 088, pentru ca si-a schimbat sediul de la un etaj la altul al aceleiasi cladiri!
Punct si de la capat!
Si-au zis oamenii ca, de la 1 februarie, ANAF ii va scuti de poliloghia stupida de mai sus. Ei, as! Mare atentie: Fiscul nu numai ca mentine procedura (care functioneaza pe baza unui articol al Codului Fiscal) prin care va stabili daca acorda sau anuleaza codurile de TVA ale firmelor, dar, cum numai in Romania se intampla, contribuabililor nu li se comunica nici o informatie privind o eventuala decizie in acest sens, asta pentru ca logica, criteriile sau, ma rog, ce e in capul inspectorilor fiscali, nu sunt facute publice. Pe scurt, analiza va fi facuta, prin criterii secrete, de oamenii ANAF, iar companiile nu vor avea acces la raspunsul la informatiile elementare, pe care chiar ele le-au inmanat Fiscului! Ce se intampla mai departe? Daca se indeplinesc criteriile analizei de risc financiar(pe baza datelor ANAF, adica am renuntat la blestematia de formular, dar, practic, el exista in computerele lor!) imputernicitul juridic al firmei se duce la Fisc, unde, dupa completarea altor date solicitate, va astepta sa primeasca un referat pentru posibila aprobare a codului de TVA. In cazul unui raspuns nefavorabil, procedura se reia, dar numai dupa ce inspectorii fiscali vor verifica suplimentar firma “la fata locului”. Decizia ANAF poate fi contestata in 45 de zile. Tot la capitolul aberatie intra si situatia companiilor care sunt la prima tentativa de inregistrare a operatiunilor de TVA: din moment ce nu detine un istoric financiar al acestora, ce hotarare va lua Fiscul, in ce categorie de risc financiar ii va baga, daca nu le cunoaste intentiile? Pai ne-am intors de unde am plecat, daca “cei noi” vor veni, din nou, cu roaba de documente si dosare, cercul birocratic se inchide!
Ziarul Financiar:
Mai mulţi oficiali europeni au sugerat în ultima vreme că Germania şi chiar UE s-ar putea orienta către China dacă SUA ridică bariere comerciale, aşa cum a promis preşedintele Donald Trump.
„Din perspectiva noastră, stabilirea unor reţele paralele cum ar fi China şi Europa de Est sau China şi Europa de Sud reprezintă ceva nepotrivit cu angajamentul pentru o UE puternică şi coerentă“, a declarat într-un interviu recent pentru South China Morning Post ambasadorul german Michael Clauss.
Este un lucru rar pentru Germania să-şi exprime public neliniştea în legătură cu prezenţa tot mai puternică a Chinei în Europa de Sud şi de Est.
Comentariile diplomatului sunt însoţite de un avertisment trimis Chinei de la Bruxelles: Comisia Europeană (CE) investighează proiectul de cale ferată de mare viteză Belgrad - Budapesta finanţat de China, important pentru latura europeană a iniţiativei comerciale chinezeşti de 800 de miliarde de dolari „Noul Drum al Mătăsii“ sau „One Belt and One Road“ (OBOR).
Oficiali europeni au declarat pentru Financial Times că în această investigaţie este evaluată viabilitatea financiară a căii ferate de 2,89 miliarde de dolari şi se cercetează dacă contractul respectă legea europeană care cere ca pentru proiectele mari de transport să fie organizate licitaţii publice.
Linia ferată de 350 de kilometri, care ar urma să fie construită de o companie de stat chinezească, este primul proiect feroviar al Chinei în Europa. Orice impediment legal ar reprezenta o ruşine pentru Beijing, care a oferit acest proiect la un summit est-european din 2013 pentru a câştiga sprijinul ţărilor din regiune.
Din 2012 şi până în prezent, China a participat la cinci summituri cu 16 state central şi est-europene - Albania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia şi Slovenia. Cu excepţia Albaniei, Bosniei, Macedoniei şi Muntenegrului, toate celelalte ţări sunt membre ale UE.
