Premium
Adevărul:
Corupţii României stau cu sufletul la gură. Curtea Constituţională decide joi dacă abuzul în serviciu este constituţional sau nu. Excepţia a fost invocată de Alina Bica în dosarul ANRP. O eventuală admitere a excepţiei ar avea consecinţe foarte grave: sute de inculpaţi, printre care nume grele, precum Elena Udrea, Gabriel Oprea sau Nicuşor Constantinescu, ar scăpa de acuzaţiile de corupţie.
O treime dintre cei cercetaţi de DNA ar putea scăpa de dosare penale, dacă judecătorii CCR decid astăzi că infracţiunea de abuz în serviciu nu este constituţională. Concret, Curtea va analiza excepţia ridicată de Alina Bica, fosta şefă DIICOT, care a reclamat că infracţiunea, care se pedepseşte cu 15 ani de închisoare, e definită prea vag în Codul Penal.
Experţii în drept consultaţi de „Adevărul“ spun că este greu de anticipat ce vor decide judecătorii, mai ales pentru că infracţiunile prevăzute în Legea 78/2000, care incriminează şi abuzul în serviciu, au mai fost invocate anterior la CCR, dar Curtea le-a respins de fiecare dată. Totuşi, dacă CCR va accepta excepţia de neconstituţionalitate, lupta împotriva corupţiei se va transforma într-o glumă, susţin specialiştii.
Laura Ştefan, expert în anticorupţie, a ezitat să se pronunţe în privinţa consecinţelor unei eventuale decizii favorabile a Curţii Constituţionale, iar în cazul retroactivităţii unei eventuale decizii de neconstituţioanalitate a articolului de lege, ea a explicat că totul depinde de cum va fi redactată hotărârea. „Depinde ce decide Curtea Constituţională, trebuie văzute limitele. Trebuie să aşteptăm decizia Curţii şi să vedem ce conţine“, a precizat Laura Ştefan.
În schimb, avocatul Daniel Fenechiu susţine că dacă abuzul în serviciu va fi declarat neconstituţional, asta ar echivala cu un dezastru. „Dacă s-ar admite excepţia, s-ar putea întâmpla nu o revoluţie, pentru că revoluţia are o conotaţie pozitivă, ci o schimbare majoră de macaz în politica penală românească, iar DNA şi DIICOT vor primi o lovitură serioasă, în special DNA, pentru că aproximativ o treime din dosare sunt pe abuz în serviciu“, afirmă specialistul în drept.
„O treime dintre persoanele cercetate penal sau trimise în judecată pentru această infracţiune scapă de răspundere. Înseamnă că acel articol nu se mai aplică, iar Parlamentul are la dispoziţie 45 de zile pentru a pune în acord decizia Curţii cu textul de lege“, a întărit Fenechiu.
Acesta nu exclude o decizie favorabilă a CCR, amintind de o altă excepţie de neconstituţionalitate controversată, admisă de judecători. „Se poate face o comparaţie cu o excepţie similară invocată la conflictul de interese, pe partea care se referă la relaţii economice. Curtea a spus că raportul comercial nu este foarte bine definit, motiv pentru care a admis excepţia. La abuzul în serviciu, Alina Bica şi alţii au invocat o imprecizie a textului, care permite ca o sumedenie de aspecte din activitatea unui funcţionar sau a unei persoane asimilate ca funcţionar să ajungă sub incidenţa legii, generând diverse confuzii. Din punct de vedere juridic, fără îndoială că redactarea infracţiunii de abuz în serviciu lasă mult de dorit“, a mai precizat avocatul.
Romania Libera:
Comisia juridică din Camera Deputaților a aprobat, miercuri, o serie de modificări la legea avocaturii. Printre altele, procurorii nu vor avea voie să ridice înscrisuri, să pună sub sechestru sau să dispună confiscarea comunicărilor scrise între client și avocat, nici a „suporturilor de sunete, imagini și date” (de exemplul calculatoare sau telefoane mobile). De asemenea, avocații trebuie anunțați de către judecător de îndată ce împotriva lor s-a dispus măsura interceptării, ceea ce poate anula eficiența unei astfel de măsuri.
„Raportul dintre avocat și persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârșeste ori pregătește săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute în art.139 alin.(2) C.pr.pen. Dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activitățile de supraveghere tehnică au vizat și raporturile dintre avocat și suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obținute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată de către procuror. Judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror. Judecatorul dispune informarea, de îndată, a avocatului”, prevede proiectul de lege. Potrivit altui articol, avocații sunt obligați să denunțe faptele aflate în exercitarea profesiei doar în cazuri de infracțiuni cu violență sau de terorism, ei nu răspund dacă nu denunță fapte de corupție despre care află în exercitarea profesiei.
Ajutor pentru Ponta și Șova?
Proiectul de lege a fost deja votat de Senat și raportul comisiei va fi trimis plenului Camerei Deputaților, for decizional. Dacă va fi aprobat de plen va fi trimis președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare. Proiectul de lege a fost inițiat anul trecut și, la vremea respectivă, presa a atras atenția că ar putea afecta dosarul în care sunt implicați fostul premier Victor Ponta și senatorul PSD Dan Șova. Aceștia au fost acuzați de corupție pentru perioada când erau avocați, tocmai pe baza unor probe obținute pe baza unor percheziții informatice.
De menționat că 18 din cei 30 de inițiatori ai proiectului sunt avocați de meserie. Printre aceștia se numără Dan Șova (PSD), un posibil beneficiar, Ioan Chelaru (PSD, fost avocat al lui Sorin Ovidiu Vântu), autorul amendamentelor celor mai controversate, Tudor Chiuariu (ex-PNL), Florina Jipa (UNPR, fost avocat), Nicolae Șerban (PSD), Daniel Fenechiu (PPDD), Florin Iordache (PSD) sau Mate Andras (UDMR).
Hotnews:
Londra ar putea deveni prima capitala europeana cu un primar musulman: laburistul Sadiq Khan si-a intarit avansul in sondaje si este creditat cu prima sansa, in ciuda tentativelor conservatorilor de a-l asocia cu extremistii, scrie AFP.
Dupa o campanie marcata de atacuri la adresa religiei sale si a anturajului, pe vremea cand era avocat pentru drepturile omului, acest fiu de sofer de autobuz pakistanez afiseaza un avans de peste 10 puncte fata de candidatul conservator, milionarul Zac Goldsmith, cu o zi inaintea alegerilor din 5 mai.
Doua sondaje publicate miercuri il plaseaza pe primul loc, cu 57% si 56% din intentiile de vot, fata de 43% si 44% pentru conservator.
"Fac o campanie pozitiva din prima zi explicand cum experienta mea, valorile mele si viziunea mea ma vor conduce sa fiu primarul tuturor locuitorilor din Londra", a declarat Sadiq Khan.
In ceea ce priveste perspectiva de a deveni primul primar musulman al Londrei si al oricarei capitale occidentale, acesta refuza sa-si vada identitatea redusa la religie: "Sunt locuitor al Londrei, sunt britanic, sunt musulman, desigur ca sunt mandru ca sunt musulman. Sunt de origine pakistaneza. Sunt tata, sot, fan de mult timp al Liverpool. Sunt toate astea", spune deputatul de 45 de ani.
