Premium
Instanţa supremă este aşteptată, luni, să decidă dacă admite contestaţia la executare a preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, în dosarul "Referendumul”, pe motiv că hotărârea nu a fost redactată în 30 de zile de la pronunţare, iar, la data motivării, preşedintele completului care a soluţionat cauza nu mai era judecător, pentru că se pensionase.
Şedinţa Completului de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care va decide dacă va fi admisă contestaţia lui Liviu Dragnea, este programată să înceapă luni, la ora 9.00, potrivit news.ro.
ANUNȚUL care poate SCHIMBA totul în Franța: Decizia luată de Francois Fillon
Avocaţii lui Liviu Dragnea au cerut, în 10 aprilie, aceluiaşi complet, să admită contestaţia la executare a preşedintelui PSD, în timp ce procurorul DNA a cerut respingerea cauzei pentru că nu sunt îndeplinite condiţiile legale.
Instanţa a respins unele solicitări ale avocaţilor lui Dragnea şi a stabilit data pronunţării soluţiei pentru 24 aprilie.
Contestaţia la executare a preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, în dosarul "Referendumul", în care a fost condamnat definitiv, în aprilie 2016, la doi ani de închisoare cu suspendare a fost judecată de Completul de cinci judecători în urma unei decizii din 7 martie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei.
Iniţial, dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Bucureşti, care a decis, în 15 februarie, trimiterea cauzei la instanţa supremă.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, declara, la termenul din martie, că el şi avocaţii săi cred că nu s-au respectat procedurile legale la redactarea motivării deciziei definite din dosarul "Referendumul”. Dragnea preciza că două judecătoare nu au participat la redactarea deciziei din dosarul "Referendumul”, în condiţiile în care acestea s-au pensionat, respectiv Livia Stanciu, fost preşedinte al instanţei supreme, la două luni de la decizie, iar cealaltă judecătoare, ulterior, după ce el a făcut contestaţia, când foarte rapid a apărut şi motivarea.
În dosarul "Referendumul", Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv, în 22 aprilie 2016, la doi ani de închisoare cu suspendare.
Prima reacție a lui Emmanuel Macron: 'S-a deschis o nouă pagină'
Potrivit rechizitoriului din dosarul "Referendumul”, Liviu Dragnea, la data faptelor secretar general al PSD, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu, "a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".
Conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
Completul de cinci judecători care a dat decizia definitivă în dosarul "Referendumul” a redactat în februarie 2017 motivarea, arătând că pedeapsa de doi ani de închisoare cu suspendare aplicată lui Liviu Dragnea este de natură să asigure scopul educativ şi să faciliteze reinserţia socială a inculpatului.
Judecătorii au apreciat că pedeapsa primită de Liviu Dragnea este suficientă "pentru a-l determina să adopte o conduită corespunzătoare în cadrul campaniilor electorale viitoare".
Din Completul de cinci judecători a făcut parte şi Livia Stanciu, care la momentul condamnării din dosarul “Referendumul” era preşedintele instanţei supreme.
Livia Stanciu nu a mai fost la momentul redactării motivării deciziei la instanţa supremă, pentru că s-a pensionat la jumătatea anului trecut, iar din iulie 2016 este judecător la Curtea Constituţională.
