Muzeul Judeţean Buzău anunţă inaugurarea "Salonului de sculptură mică Gheorghe Coman", în contextul împlinirii a 100 de ani de la naşterea fondatorului primei tabere de sculptură din ţară şi a 55 de ani de la debutul actului artistic de creaţie ce avea să se constituie în Tabăra Măgura.
Amplasată în poienile din apropierea Mănăstirii Ciolanu, pe teritoriul comunei Tisău, la circa 33 de kilometri distanţă de municipiul Buzău, Tabăra Măgura s-a desfăşurat pe durata a 16 ani, între 1970 şi 1985, şi a marcat cele 16 secole împlinite de la atestarea documentară a Buzăului, potrivit Agerpres.
"În fiecare an s-au adunat pe coastele Măgurii câte 16 artişti care au transformat piatra locală în opere de artă, cu ajutorul meşterilor pietrari din zonă. Cele 256 de grupuri statuare şi statui sunt creaţia a 153 de sculptori români. Acesta este contextul în care Muzeul Judeţean Buzău, la iniţiativa artistului ceramist Mihai Hlihor, inaugurează 'Salonul de sculptură mică Gheorghe Coman'. Această acţiune culturală, cu frecvenţă bienală, nouă în peisajul muzeal buzoian, vine ca o încununare a eforturilor instituţiei de a valorifica patrimoniul reprezentat de cea mai mare expoziţie de artă contemporană în aer liber din România şi una dintre cele mai importante din sud-estul Europei. Expoziţia generată de acest salon va fi vernisată într-o zi de luni, 8 septembrie 2025, la sediul Centrului Muzeal 'I. C. Brătianu' Buzău", a transmis Muzeul Judeţean Buzău.
Gheorghe Coman (1925-2005) s-a născut în data de 8 septembrie 1925 la Ploieşti, a făcut studiile în domeniul artistic în perioada 1945-1950 la Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din Bucureşti şi a debutat expoziţional în anul 1949. Ulterior a participat la numeroase expoziţii bienale, anuale, regionale, judeţene ori în afara graniţelor ţării (Praga - 1962; expoziţia internaţională de ceramică, Varşovia - 1970, Salonul anual, Aberdeen, Scoţia - 1992). A ocupat funcţia de preşedinte al filialelor Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) din Ploieşti (1951) şi Buzău (1968), fiind cel care a conceput cel mai amplu proiect monumental de sculptură din România, Tabăra de Sculptură de la Măgura.
"De-a lungul carierei sale este premiat în mai multe instanţe în cadrul UAP din România (...). Obţine Medalia Muncii în anul 1964, Ordinul Meritul Cultural clasa a V-a în anul 1968 şi Ordinul Steaua Republicii, clasa a IV-a în anul 1971, iar în anul 2000 este numit Cetăţean de onoare al municipiului Buzău, pentru ca în 2004 să avanseze în gradul de comandor categoria C (artele plastice) a Ordinului Meritul Cultural. Importanţa sa pe plan local este afirmată şi prin lucrările de for public pe care le-a ridicat în oraşul Buzău, dar şi în judeţ. De menţionat sunt: statuia poetului Vasile Cârlova (1972), monumentul 'Fântâna lui Mihai Viteazu' (1975) şi Obeliscul 'Buzău 1600' (1976). Alte lucrări publice importante se află la Ploieşti, precum: 'Munca', un relief din bronz etalat la Uzinele '1 Mai' în anul 1965, sau 'Grup sculptural', sculptură din metal din anul 1967 de la Complexul Comercial din Ploieşti Nord, iar la Brazi există lucrarea 'Sculptură decorativă', din metal, inaugurată în 1968 la Combinatul Petrochimic", informează sursa citată.
Sculptorul a preferat temele istorice care în perioada sa au fost la modă, suportul de bază al lucrărilor sale fiind piatra, deşi a utilizat şi alte materiale precum bronzul, teracota, ghipsul sau lemnul. În patrimoniul Muzeului Judeţean Buzău, prin achiziţii repetate, realizate în trecut, în special în anii '70, există 16 sculpturi şi 11 lucrări de grafică semnate de Gheorghe Coman.
Comentează