Pe 8 august 2014, completul de judecată format din Camelia Bogdan și Alexandru Mihalcea a pronunțat, după doar patru termene de judecată, condamnări cumulate de 67 de ani de închisoare în Dosarul ICA. Procesul în apel, desfășurat într-un ritm accelerat și cu o evidentă presiune publică și instituțională, a dus la condamnarea a 12 persoane, printre care omul de afaceri Dan Voiculescu și profesorul Gheorghe Mencinicopschi. După 11 ani, faptele ies la iveală: în spatele acestei sentințe stau oameni care au ocupat poziții-cheie în statul român, dar care astăzi sunt fie inculpați, fie excluși din funcții, fie condamnați la rândul lor.
În tot acest timp, nicio instituție a statului nu a investigat cu seriozitate cum a fost posibil ca un dosar închis inițial să fie redeschis politic, apoi instrumentat și judecat în mod netransparent, cu încălcări flagrante ale principiului aleatoriu de repartizare a cauzelor și cu un verdict cunoscut dinainte de pronunțare.
Personajul-cheie din spatele redeschiderii Dosarului ICA a fost chiar fostul președinte Traian Băsescu. În timpul mandatului său, în plină criză politică generată de suspendarea sa din funcție în 2007 — procedură inițiată de Dan Voiculescu — Băsescu a transformat o dispută instituțională într-o vendetă personală. Dosarul ICA, închis inițial de Parchetul General în lipsa unui prejudiciu demonstrabil, a fost reactivat sub presiunea Palatului Cotroceni. Băsescu nu a ascuns acest lucru: a afirmat în mai multe interviuri că „Voiculescu trebuie condamnat” și chiar a recunoscut că știa cu câteva zile înainte ce sentință urma să pronunțe judecătoarea Camelia Bogdan.
Mai mult, fostul președinte a fost declarat în 2022, prin decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, colaborator al fostei Securități. Instanțele au constatat că a furnizat note informative sub numele conspirativ „Petrov” și că a ascuns acest lucru în declarațiile de integritate depuse în calitate de demnitar al statului român.
În umbra lui Băsescu, un alt actor esențial a fost generalul Florian Coldea, pe atunci prim-adjunct al directorului SRI. Rolul său în dosar a devenit vizibil în momentul arestării judecătorului Stan Mustață, înlocuit chiar în ziua în care urma să judece apelul în dosarul ICA. Laura Codruța Kövesi, șefa DNA la acel moment, a declarat public că l-a arestat pe Mustață pentru că „SRI a transmis că vrea să amâne dosarul”. Cu alte cuvinte, o instituție de forță a statului a intervenit într-o decizie a unei instanțe. Ulterior, în 2025, Florian Coldea a fost inculpat și trimis în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de influență și spălare de bani, într-un dosar instrumentat de DNA.
Procurorul care a întocmit rechizitoriul în Dosarul ICA, Emilian Eva, a fost adus special de la Iași pentru această cauză. După ani de carieră în slujba DNA, Emilian Eva a fost condamnat definitiv în 2023 la 2 ani și 11 luni de închisoare cu suspendare pentru luare de mită, fals în declarații și incompatibilitate. Instanțele au stabilit că acesta a primit bunuri și bani pentru a clasa dosare, în timp ce falsifica date în declarația de avere. Ulterior a fost exclus definitiv din magistratură.
Camelia Bogdan, judecătoarea desemnată direct să pronunțe sentința în Dosarul ICA, a fost și ea exclusă din magistratură, de două ori. Prima dată în 2017, după ce s-a descoperit că a primit bani pentru un curs de formare profesională de la Ministerul Agriculturii, parte civilă în dosarul ICA pe care îl judeca. A doua oară în 2018, pentru că a falsificat procedura de repartizare a unui dosar în sistemul ECRIS și a creat un complet nelegal, pronunțând o sentință anulată ulterior de Înalta Curte. Printr-o sebtință a Înaltei Curți din 2022, Camelia și-a pierdut definitiv statutul de judecător.
Monica Macovei, ministrul Justiției în perioada deschiderii dosarului ICA, a fost una dintre cele mai vocale susținătoare ale condamnării lui Dan Voiculescu. Ulterior, ea a fost condamnată la 6 luni de închisoare cu suspendare, în 2024, pentru vătămare corporală din culpă, după ce a provocat un accident rutier în care un motociclist a fost rănit grav. Instanța a constatat că a mințit în declarații și a încercat să obstrucționeze ancheta.
Toți cei enumerați, Băsescu, Coldea, Eva, Bogdan și Macovei, au jucat un rol activ în ceea ce mulți consideră astăzi una dintre cele mai grave erori judiciare post-decembriste. Un dosar judecat în grabă, cu probe discutabile și o listă de inculpați care au fost condamnați în bloc. Unii dintre ei, precum profesorul Gheorghe Mencinicopschi, nu au mai apucat să vadă eventualitatea unei reparații: au murit în tăcere, cu viața și reputația distruse.
Pe rolul Tribunalului București se află o cerere de revizuire a hotărârii din 2014. Dar, la 11 ani distanță, întrebarea rămâne: cine răspunde pentru viețile distruse de acest dosar? Și ce valoare mai are o reparație, dacă ea vine prea târziu?
Comentează