19 persoane cu handicap din județul Covasna, angajate în cadrul unei unități protejate din subordinea Fundației creștine Diakonia din Sfântu Gheorghe, au fost disponibilizate la începutul acestei luni, după intrarea în vigoare a prevederilor Ordonanței de Urgență 60/2017. Directorul executiv al fundației, preotul Makkai Peter, a declarat pentru Agerpres că această ordonanță, care modifică Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, elimină mecanismul prin care firmele care nu angajau persoane cu handicap erau scutite de taxa către stat în cazul în care cumpărau produse sau servicii realizate de unitățile protejate.
''Din păcate, ordonanța a desființat piața pentru unitățile protejate. Noi, la Casa Irisz (unitate protejată — n.r.), din Sfântu Gheorghe, am avut 26 de angajați, dintre care 21 de persoane cu dizabilități, dar, din păcate, de la 1 septembrie am fost nevoiți să îi disponibilizăm aproape pe toți. Au mai rămas doar doi asistenți și două persoane cu handicap, ceilalți 19 oameni cu dizabilități au fost restructurați. Unii intră în șomaj, alții rămân cu mica lor pensie de boală'', a afirmat Makkai Peter. Aceste persoane au lucrat în diferite ateliere, în construcții, la repararea unităților de învățământ, precum și la întreținerea spațiilor verzi, în baza unor contracte încheiate cu autoritățile locale sau diferite societăți comerciale.
Makkai Peter a mai spus că nu exclude posibilitatea ca în țară să fi existat persoane care au făcut abuzuri în baza Legii 448/2006, însă consideră nefiresc ca din cauza lor să aibă de suferit și unitățile protejate care au lucrat cinstit. ''Este foarte, foarte grav ce se întâmplă. (...) Pentru aceste persoane cu dizabilități a fost primul lor loc de muncă și poate ultimul. (...) Va fi foarte greu să le găsim alte locuri de muncă, pentru că, asta e realitatea, majoritatea angajatorilor nu îi vor'', a mai spus Makkai Peter.
Ministerul Muncii a precizat luna trecută, într-un comunicat de presă remis AGERPRES, că Ordonanța de urgență nr. 60/2017 urmărește ''dinamizarea procesului de integrare în muncă a persoanelor cu dizabilități prin eliminarea opțiunii angajatorilor de a achiziționa produse și servicii de la unitățile protejate în detrimentul angajării persoanelor cu dizabilități, dar și o creștere a responsabilității angajatorilor publici și privați prin mărirea obligației de plată pentru neangajarea persoanei cu dizabilități la nivelul salariului minim brut pe țară". Reprezentanții Ministerului Muncii semnalau că în România există 732 de unități protejate, dintre care 181 au un singur angajat cu dizabilități iar 172 au mai puțin de trei. Mai mult, majoritatea persoanelor cu dizabilități au o normă de lucru de cinci ore pe săptămână (din 40 posibile), adică o oră pe zi. Implicit, salariul este aferent numărului de ore lucrate, de unde rezultă că societățile i-au angajat doar pentru a deveni unități protejate și a avea un regim preferențial.
De asemenea, arătau că unitățile protejate ca formă de muncă pentru angajarea persoanelor cu dizabilități beneficiau de acces la o nișă de piață prin contracte rezervate cu statul și mediul privat, această nișă fiind constituită din obligația angajatorilor cu peste 50 de salariați de a angaja persoane cu dizabilități, ceea ce a condus la dezvoltarea unui număr semnificativ de unități protejate, însă un număr relativ mic de persoane cu dizabilități angajate în muncă.
Comentează