Premium
COP26 s-a încheiat, sâmbătă, cu adoptarea Glasgow Climate Pact, acord semnat de cele 197 de părţi prezente, în ciuda unor rezerve şi dezamăgiri exprimate de mulţi.
Adoptarea definitivă a textului a venit după două săptămâni de negocieri şi după schimbări de ultim moment introduse de China şi India cu privire la combustibilii fosili, scrie Le Figaro. Destinat să accelereze lupta împotriva încălzirii climatice, pactul nu asigură totuşi limitarea creşterii temperaturii globale la 1,5°C şi nu răspunde aşteptărilor ţărilor mai vulnerabile în privinţa ajutorului financiar.
Pactul le cere ţărilor să ia angajamente mai ambiţioase în ceea ce priveşte reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră începând de anul viitor. Posibile ajustări pot exista în “circumstanţe naţionale speciale”, o formulare vagă şi care le poate permite ţărilor să evite respectarea cerinţei.
Pentru prima dată, acest pact evocă necesitatea de eliminare treptată a cărbunelui şi a subvenţiilor pentru alţi combustibili fosili. Însă ceea ce ar fi trebuit să fie cel important progres înregistrat la COP26 s-a transformat în fiasco: în ultima clipă, paragraful a fost modificat în sensul unei relaxări la presiunea unor ţări ca India şi China. În cele din urmă, în declaraţia finală, ţărilor nu li se mai cere “accelerarea eforturilor pentru eliminarea progresivă a cărbunelui şi a subvenţiilor ineficiente pentru combustibili fosili”, ci doar “reducerea progresivă” a utilizării.
Înainte de vot, delegaţia Elveţiei s-a declarat dezamăgită de această modificare.
Preşedintele COP, Alok Sharma, chiar a fost nevoit să-şi ceară scuze. “Este vital să protejăm aceste texte”, a afirmat el.
Textul le cere “ţărilor dezvoltate cel puţin să dubleze, până în 2025, contribuţia lor colectivă la finanţarea adaptării la schimbările climatice în raport cu nivelul din 2019 pentru adaptarea în ţările în dezvoltare”. Aceasta în contextul în care ţările dezvoltate nu şi-au respectat promisiunea făcută în 2009 ca din 2020 ajutorul lor pentru ţările din sud să crească la 100 de miliarde de dolari pe an, scrie Le Figaro.
În schimb, nu există nicio menţiune cu privire la un mecanism specific pentru compensarea “pierderilor şi prejudiciului”, dorit de cele mai vulnerabile ţări.
Pactul adoptat sâmbătă seară prevede doar “stabilirea unui dialog pe doi ani” despre acest subiect.
“COP26 s-a încheiat astăzi cu sentimentul unui dialog al surzilor între ţările poluante şi ţările vulnerabile. Acestea din urmă au rămas dezamăgite, frustrate şi neajutorate în faţa impactului grav al schimbărilor climatice. Angajamentele luate rămân insuficiente pentru a nu se depăşi 1,5°C de încălzire climatică”, consideră Fanny Petitbon, expertă a ONG CARE pe probleme de climă.
În timpul Conferinţei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, începută la 31 octombrie, s-au mai încheiat câteva înţelegeri.
Suprinzătoare a fost cea dintre Statele Unite şi China, cei mai mari poluatori ai lumii, care au spus că vor colabora deceniul acesta pentru a limita creşterea temperaturii globale.
Mai mult de 100 de lideri au primis să pună capăt defrişărilor până în 2030.
SUA şi Uniunea Europeană au anunţat un parteneriat global pentru tăierea emisiilor de metan, gaz cu efect de seră, până în 2030.
Mai mult de 40 de ţări şi-au luat angajamentul de a renunţa la cărbune, însă China şi SUA - cei mai mari consumatori - nu s-au numărat printre acestea.
De asemenea, a fost lansată o alianţă care obligă ţările să stabilească o dată până la care să renunţe la utilizarea petrolului şi gazelor, şi să acorde noi licenţe de explorare.
