Anul 2026 se anunță extrem de dificil pentru români și pentru firme, cu inflația drept principală amenințare și cu riscuri majore de recesiune, avertizează analistul economic Adrian Negrescu. Potrivit acestuia, creșterea prețurilor va continua să erodeze puterea de cumpărare, în timp ce presiunile fiscale, deficitul bugetar și cheltuielile publice ridicate pun economia într-o ecuație cu „foarte multe necunoscute”.
Negrescu atrage atenția că inflația este „mama tuturor taxelor”, pentru că afectează întreaga populație, indiferent de venituri sau statut social. În paralel, mediul de afaceri se confruntă cu provocări multiple: majorarea salariului minim, blocajul financiar, reducerea deficitului bugetar și schimbarea regimului de impozitare pentru microîntreprinderi.
Un element esențial, insuficient cunoscut de antreprenori, este faptul că de la 1 ianuarie 2026, firmele care au realizat în 2025 o cifră de afaceri mai mare de 100.000 de euro vor trece automat la impozitul pe profit, ceea ce va genera costuri suplimentare semnificative. „Probabil multe microîntreprinderi se vor închide, confirmând că acest tip de business este pe cale de dispariție”, avertizează analistul.
Vești bune, dar fragile
Pe partea pozitivă, Adrian Negrescu menționează revenirea producției industriale, creșterea exporturilor și o posibilă reducere a dobânzii de politică monetară după luna iunie 2026, ceea ce ar putea duce la ieftinirea creditelor. De asemenea, există speranțe pentru crearea de noi locuri de muncă, dacă economia își va reporni motoarele.
Totuși, principala temere a mediului de afaceri rămâne posibila creștere a taxelor. Analistul avertizează că o majorare a TVA sau a impozitului pe venit ar putea arunca România direct în recesiune. Deși ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a dat asigurări că nu vor exista noi creșteri de taxe în 2026, dincolo de cele deja cunoscute (taxe locale și impozitul pe dividende), Negrescu ridică semne de întrebare privind stabilitatea politică și presiunile din interiorul coaliției de guvernare.
Presiune uriașă pe buget
Din punct de vedere bugetar, România trebuie să economisească cel puțin 50 de miliarde de lei pentru a se încadra în deficitul de 6,2% asumat față de Comisia Europeană. Acest lucru va presupune reducerea cheltuielilor statului, combaterea evaziunii fiscale și, eventual, listarea pe bursă a unor pachete de acțiuni ale companiilor de stat, multe dintre ele considerate „găuri negre”.
Un alt factor-cheie îl reprezintă fondurile europene: până în august 2026, România trebuie să atragă aproape 10 miliarde de euro din PNRR. În caz contrar, banii se pierd, iar statul va fi nevoit să se împrumute și mai mult, în condițiile în care împrumuturile publice au ajuns deja la un nivel record.
Factura pentru populație
Pentru populație, perspectivele sunt clare: taxele locale vor crește de la 1 ianuarie, salariile și pensiile vor fi înghețate, iar inflația va rămâne o problemă majoră cel puțin în prima parte a anului. O altă mare necunoscută este liberalizarea prețului gazelor de la 1 aprilie 2026, care, în lipsa unor reguli clare, ar putea declanșa scumpiri masive și un nou val inflaționist.
În concluzie, Adrian Negrescu avertizează că românii vor continua să plătească în 2026 factura dezechilibrelor bugetare acumulate în ultimii ani. Singura veste bună este, spune el, reziliența financiară dovedită de populație, care a arătat că se poate adapta chiar și în cele mai dificile condiții economice.
Comentează