Premium
Douăzeci şi trei de state membre UE au semnat luni un document prin care îşi manifestă intenţia de a se angaja într-o ”cooperare” militară consolidată, în dezvoltarea de armament şi operaţiuni externe comune, cu ambiţia afişată de a relansa Europa Apărării, relatează AFP. ”Trăim un moment istoric pentru Apărarea europeană”, a declarat şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini la finalul semnării de de către miniştrii Apărării din 23 de state membre UE a unui document în care sunt listate 20 de ”angajamente” care pun bazele ”cooperării (lor) strucrurate permanente” (CSP).
Mogherini apreciază că acest nou instrument va ”permite dezvoltarea şi a mai mult a capacităţilor noastre militare în vederea consolidării autonomiei noastre strategice”. După eşecul înfiinţării Comunităţii Europene a Apărării (CED) în urmă cu 60 de ani, europenii nu au reuşit vreodată să avanseze în acest domeniu, majoritatea ţărilor apărând ceea ce, în opinia lor, ţine strict de suveranitatea naţională.
Însă o succesiune de crize, îndepând din 2014 - anexarea Crimeei de Rusia, războiul din estul Ucrainei şi valul de refugiaţi -, iar apoi după aprobarea prin vot a Brexitului şi venirea la putere a lui Donald Trump au schimbate lucrurile.
”COMPLEMENTARĂ NATO”
Această iniţiativă este un ”răspuns dat evoluţiei atentatelor” în toamna lui 2015, dar şi ”crizei din Crimeea”, a subliniat şeful diplomaţiei franceze Jean-Yves Le Drian la sosirea sa la Bruxelles la o reuniune cu omologii săi şi miniştrii Apărării din Uniune. ”Era important pentru noi, mai ales după alegerea preşedintelui american (Donald Trump), să putem să ne organizăm independent, ca europeni. Aceasta este complementară NATO, dar vedem că nimeni nu va rezolva în locul nostru problemele de securitate pe care Europa le are în vecinătatea sa. Trebuie să o facem noi înşine”, a insistat ministrul german al Apărării Ursula von der Leyen.
În mod teoretic, această cooperare consolidată poate conduce la înfiinţarea unui cartier european general operaţional al unităţilor de luptă ale UE sau a unei platforme logistice de operaţiuni. Însă, într-o primă fază, ea urmează să ia forma unor proiecte - în câţiva - de dezvoltare de material - tancuri, drone, sateliţi sau avioane de transport militar - sau a unui spital de campanie european.
Peste 50 de proiecte au fost depuse, a precizat Mogherini, care speră ca CSP să permită ”economii de amploare” în industria Apărării europene, în prezent prea ”fragmentată” în comparaţie cu concurenţa americană. În opinia majorităţii diplomaţilor şi experţilor, viziunea CSP - exigentă, întrucât vizează participarea la misiuni potenţial riscante - a fost înlocuită cu viziunea germană, atentă să implice un număr cât mai mare de ţări. Marele număr de participanţi, în contextul în care selectarea proiectelor se va face cu unanimitate, face ca ”asta să n-aibă nicio şansă să funcţioneze”, consideră Frédéric Mauro, un expert în probleme de apărare, consultat cu regularitate de Parlamentul European (PE).
Însă, se subliniazăla Bruxelles, ţările care se alătură CPS se angajează ”să-şi crească bugetele apărării”, iar angajamentele pe care anunţă luni sunt ”juridic constrângătoare”.
”IDEE PROMIŢĂTOARE”
Participanţii promit de asemenea să acopere anumite ”lacune strategice” ale armatelor europene, prin obiective de investiţii în cercetare ambiţioase - 2% din bugetele Apărării. Obiectivul afişat este totodată să poată să pună pe picioare rapid misiuni militare UE, adesea penalizate de lipsa de apetit a statelor membre de a-şi pune la dispoziţie militarii. Regatul Unit - în mod tradiţional atlantist şi primul buget militar din UE - s-a opus întotdeauna aprig oricărui lucru ce ar fi putut să evoce mai de aproape sau mai pe departe o ”armată europeană”, considerând că apărarea teritorială a Europei este unica prerogativă a NATO.
Însă Brexitul prevăzut în martie 2019 se apropie, iar Londra - care s-a exclus de la CSP împreună cu Danemarca - nu a vrut să ridice obstacole în calea acestei iniţiative, catalogată drept o ”idee promiţătoare” de către ministrul britanic de Externe Boris Johnson. UE mai vrea să se doteze în curând cu un fond de stimulare a industriei europene a Apărării, care urmează să fie dotată la momentul respectiv cu 5,5 miliarde de euro pe an. Uniunea a înfiinţat în primăvară primul ei cartier general militar, care conduce trei operaţiuni necombatante în Africa.
Irlanda, Portugalia şi Malta nu s-au alăturat în acest stadiu CSP, care va fi lansat în mod oficial în decembrie, conform news.ro.
