Premium
„Astăzi, decidem împreună cum arată România de mâine. Merită, chiar merită să votaţi! Astăzi, dragi români, decideţi pentru următoarele luni, ani.” – Klaus Iohannis, duminică, 26 mai, la secția de votare de la Liceul Jean Monnet.
Milioane de români sunt aşteptaţi, duminică, la urne pentru a-i desemna pe reprezentanţii României în Parlamentul European, dar şi pentru a vota la referendumul convocat de Klaus Iohannis pe teme legate de Justiţie. Votul românilor vine pe fondul unor tensiuni uriașe provocate de modificările controversate din sistemul justiției din ultimii doi ani.
Însă, după cum voi arăta, referendumul nu este neapărat despre justiție, ci despre slăbirea puterii PSD, lupta pentru locul doi la europarlamentare și pregătirea pentru viitoarele alegeri, prezidențiale din 2019 și parlamentare din 2020. Organizarea acestui referendum concomitent cu alegerile europarlamentare are rolul de a mobiliza electoratul de dreapta, Klaus Iohannis și PNL vrând ca PSD, condus de Liviu Dragnea, să nu depășească pragul psihologic de 30%. De asemenea, azi, se duce o luptă și pentru desemnarea principalului partid de opoziție, în contextul în care președintele a văzut în ultima perioadă în persoana lui Dacian Cioloș un adversar care i-ar putea periclita șansele în cursa pentru prezidențiale, iar la rândul lor liberalii au simțit că poziția de principal partid de opoziție este amenințată de Alianța USR PLUS.
La o primă analiză se conturează patru scenarii posibile, în urma rezultatului de astăzi:
Scenariul 1:
PSD va lua majoritate de voturi la europarlamentare, Liviu Dragnea își consolidează poziția în partid. Referendumul lui Iohannis trece, iar PNL surclasează USR PLUS la alegeri. În cazul acestui scenariu, referendumul se transformă într-o rampă de lansare pentru Klaus Iohannis, care se poate pregăti pentru alegerile din toamnă cu o nouă temă: schimbarea Constituției.
Scenariul 2:
PSD va lua majoritate de voturi la europarlamentare, Liviu Dragnea își consolidează poziția în partid. Referendumul lui Iohannis trece, dar USR PLUS obține un scor mai bun decât PNL la europarlamentare. În cazul acestui scenariu, se anunță o vară fierbinte plină de negocieri dure între PNL și Alianța USR PLUS pentru postul de candidat unic al dreptei la prezidențiale. Klaus Iohannis are de ce să tremure, Dacian Cioloș ar putea intra în cursa pentru prezidențiale.
Scenariul 3:
PSD câștigă alegerile europarlamentare, referendumul lui Klaus Iohannis nu este validat. Este scenariul perfect atât pentru PSD, în contextul apariției pe scena politică a Pro România, partid condus de Victor Ponta, cât și pentru viitorul politic al lui Liviu Dragnea. Cu un referendum pe justiție eșuat, Klaus Iohannis va pierde din credibilitatea ca apărător al justiției. Acest lucru va putea fi speculat de PSD și ALDE. PNL ocupă locul doi, însă scorul obținut de Klaus Iohannis la referendum deschide discuția unor negocieri în interiorul partidului pentru desemnarea candidatului la prezidențiale. În acest scenariu, Alianța USR PLUS se va putea delimita de referendumul lui Iohannis și își va continua demersul pentru inițiativa „Fără Penali în funcții publice”, organizarea unui referendum decizional și concentrarea pentru alegerea unui candidat pentru prezidențiale.
Scenariul 4:
PNL câștigă alegerile, referendumul lui Klaus Iohannis trece. Este scenariul sumbru pentru Liviu Dragnea, iar în PSD va începe măcelul. Acest scenariu este confortabil și pentru Alianța USR PLUS, care se va putea alia cu PNL pentru câștigarea alegerilor viitoare.
Pentru a înțelege mai bine „mutarea” președintelui de astăzi trebuie să ne întoarcem în timp, în ianuarie 2017, la o lună după ce PSD câștigase parlamentarele. Acesta este momentul în care Klaus Iohannis prevedea o perioadă tulbure pentru justiţie și a vorbit pentru prima oară despre intenția de a organiza un referendum pe tema justiției, însă demersul nu s-a concretizat. În vara lui 2018, în plină campanie de modificare a Codurilor penale și în contextul revocării lui Kovesi, Iohannis a pomenit din nou despre posibilitatea convocării unui referendum, dar și acel moment a fost abandonat.
Klaus Iohannis nu a răspuns solicitărilor USR de a organiza un referendum mai devreme. De ce?
În același an, USR a inițiat campania „Fără penali în funcţii publice”. Partidul condus de Dan Barna i-a solicitat șefului statului în repetate rânduri să convoace un referendum pe tema justiției, a respectării statului de drept, apel la care s-a raliat și PLUS, formațiunea condusă de Dacian Cioloș. Șeful statului nu a răspuns public la aceste solicitări.
Astfel, se poate trage concluzia că președintele Klaus Iohannis a ținut referendumul ca pe un as în mânecă în războiul cu PSD, care se va tranșa azi, și nu a răspuns solicitărilor USR-ALDE de a demara un referendum mai devreme dintr-un motiv foarte simplu - dorește consolidarea poziției PNL ca principal partid de opoziție.
Care este utilitatea referendumului convocat de Klaus Iohannis?
Ca referendumul să fie validat, trebuie să voteze exact 30% din numărul total al celor cu drept de vot. Asta înseamnă ca milioane de români nu doar trebuie să se prezinte la vot, ci să și răpundă „DA” la întrebările președintelui. De fapt, aici a fost și principala miză a convocării unui referendum odată cu alegerile, Klaus Iohannis urmărind să mobilizeze o parte cât mai mare din electorat. De altfel, Klaus Iohannis mizează și pe un vot anti-PSD, care poate fi calificat drept un vot de „protest” față de cum au guvernat PSD-ALDE justiția în ultimii doi ani de zile.
Însă dacă referendumul trece, trebuie să aibă și o finalitate. Or este greu de crezut că Iohannis va reuși curând acest lucru cu o majoritate parlamentară ostilă. Efectul va fi aruncarea ideii referendumului în derizoriu. În acest context, aș aminti de episodul din 2009. Atunci Traian Băsescu a comasat primul tur al alegerilor prezidențiale cu interogarea electoratului privind un Parlament unicameral, cu 300 de membri. Peste 80% dintre cei care au votat au spus atunci „DA”, însă niciodată nu a fost aplicată propunerea.
Cât de important este referendumul convocat de președinte?
Acest referendum nu pare să aibă nicio importanță, din punct de vedere al efectelor juridice. Mai mult, referendumul pare că nici nu se califică măcar ca inițiativă cetățenească în vederea modificării legilor organice și ulterior revizuirii Constituției. În sprijinul celor afirmate, voi face trimitere la câteva articole din Constituție: Art. 73, Art. 74, Art. 94, Art. 115 și Art. 150.
ARTICOLUL 73, punctul 3: Prin lege organică se reglementează: lit i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
ARTICOLUL 74:
(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.
ARTICOLUL 94. Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
b) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
d) acordă graţierea individuală.
ARTICOLUL 115, punctul 4: Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.
ARTICOLUL 150
(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
(2) Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
Sunt formulate clar întrebările de la referendum?
- Cele două întrebări din cadrul referendumului pentru justiție sunt: 1. ''Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?'' 2. ''Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?''.
Cele două întrebări din cadrul referendumului ridică alte semne de întrebare și chiar cei mai vehemenți susținători ai lui Klaus Iohannis i-au reproșat acestuia că nu a formulat clar întrebările. Puși în fața faptului împlinit, susținătorii lui Klaus Iohannis au îndemnat oamenii să voteze „DA”, chiar dacă nu înțeleg întrebarea. Însă întrebările formulate de Iohannis trebuie privite și din perspectiva că PSD condus de Liviu Dragnea, Guvernul condus de Viorica Dăncilă și Iohannis de la Cotroceni nu sunt veșnici la putere.
Cele două întrebări, așa cum sunt formulate, s-ar putea traduce astfel pe înțelesul alegătorului:
1. Doresc ca președintele României, oricare ar fi el, să nu poată grația nicio persoană condamnată pentru infracțiuni de corupție?
2. Doresc ca amnistia și gratierea pentru infracțiuni de corupție să fie interzise prin lege?
3. Doresc ca guvernul, oricare ar fi el, să nu mai poată legifera prin ordonanțe de urgență în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare?
4. Doresc ca dreptul de a ataca ordonanțele de urgență la CCR să aparțină și altcuiva decât Avocatul Poporului?
Se observă că, așa cum sunt formulate, întrebările de Klaus Iohannis nu permit alegătorului să răspundă diferențiat la temele invocate de Klaus Iohannis, amnistie și grațiere, respectiv interzicea guvernului de a legifera prin OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare și extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la CCR.
Așadar, referendumul organizat concomitent cu alegerile are rolul formării unei opoziții majoritare în lupta cu PSD-ALDE. Amintesc, în acest context, că PNL, Alianța USR PLUS, PMP, Pro România, UDMR deja s-au pronunțat pro-referendum. Unii lideri politici au lansat chiar ideea dărâmării Guvernului Dăncilă după rezultatul alegerilor de azi. Referendumul convocat de Klaus Iohannis va reuși, spre deosebire de alte referendumuri, să mobilizeze un număr impresionant de alegători, având în vedere tema aleasă – justiția, iar acest lucru ar putea influența și rezultatul alegerilor europarlamentare și implicit ierarhia partidelor politice. Tot referendumul declanșat de Iohannis va putea coagula forțele de dreapta (PNL și Alianța USR PLUS) în jurul unui candidat unic la prezidențiale, după rezultatul obținut în urma alegerilor. Din punct de vedere politic, dacă referendumul va trece, marii câștigători sunt PNL și Alianța 2020, însă Klaus Iohannis își dorește ca partidul lui Ludovic Orban să iasă victorios din aceste alegeri, asta și-a dorit de la început. În caz contrar, cu un USR PLUS care este peste PNL, mandatul lui Klaus Iohannis este în pericol. USR PLUS ca principal partid de opoziție nu va ezita să propună un candidat la prezidențiale, în persoana lui Dacian Cioloș, care a anunțat la începutul anului că „orice este posibil”.
