Viitorul judecător al Curții Constituționale, Csaba Asztalos, a explicat într-o intervenție la emisiunea „HotSpot” de ce primele de pensionare acordate la încheierea mandatului unui judecător CCR reprezintă, în opinia sa, o măsură justificată. Asztalos a susținut că astfel de prime sau mecanisme de tranziție există în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene pentru funcțiile cu incompatibilități severe.
„Analizați în toate statele membre și la alte entități comparabile cu Curte și o să constanți că în 99% dintre cazuri există o soluție tranzitorie pentru a reveni în viața cotidiană fără aceste incompatibilități și fără a se folosi de poziția ocupată anterior”, a spus viitorul judecător CCR care își va prelua duminică mandatul.
Asztalos a argumentat că funcțiile cu nivel ridicat de restricții legale, precum cele de judecător CCR, necesită o perioadă de tranziție după încheierea mandatului. Statul trebuie, în opinia sa, să asigure un sprijin financiar pentru această etapă, întrucât persoanele respective nu pot reveni imediat la activități profesionale obișnuite din cauza interdicțiilor de natura juridică sau etică.
Întrebat dacă ar accepta o astfel de primă, estimată în prezent la circa 30.000 de euro (echivalentul a șase salarii lunare brute), Asztalos a răspuns că nu discută cuantumul sumei, ci principiul legal și funcțional:
„Trebuie să aveți în vedere că nu este o pratică singurală existentă doar în România. Este o practică pentru mai multe funcții care presupun un grad de incompatibilitate, se întâmplă la CEDO, la foștii comisari europeni care primesc timp de 2 ani lunar o sumă consistentă, cum și europarlamentarii primesc. Rațiunea este că la CCR un judecătăr timp de 9 ani are incompatibilități maxime.
Eu consider că nu s-a explicat acestă rațiune. Nu discut de sumă ci doar de soluție legislativă care s-a adoptat.
Analizați în toate statele membre și la alte entități comparabile cu Curte și o să constanți că în 99% dintre cazuri există o soluție tranzitorie pentru a reveni în viața cotidiană fără aceste incompatibilități și fără a se folosi de poziția ocupată anterior.
În contextul dat social, desigur sunt critici. Haideți să explicăm societății cum a fost stabilit cuantumul de 6 salarii. Este nevoie ca statul să asigure o perioadă tranzitorie de 6 luni pentru cei care ocupă funcții înalte și care au incompatibilități maxime. Nu doar în România, nu doar în cazul CCR. Așa văd eu această explicație chiar dacă nu eram în situația ca de duminică să fiu judecător CCR”, a spus viitorul judecător CCR.
Csaba Asztalos, numit pentru un mandat de 9 ani la CCR
Csaba Asztalos îl va înlocui la Curtea Constituţională pe Attila Varga, al cărui mandat expiră în data de 12 iulie. Conform rezultatului votului, care a fost secret cu buletine, el a obţinut 195 voturi „pentru” şi 73 „împotrivă”. Ceilalţi candidaţi – Verginia Vedinaş, propusă de S.O.S România, a obţinut 13 voturi „pentru” şi 255 „împotrivă”, iar Lăcrămioara Axinte, propusă de AUR – 60 voturi „pentru” şi 208 „împotrivă”.
Cine e Csaba Asztalos
Csaba Asztalos este membru CNCD de la înființarea instituției, din 2002.
În 2005 a fost ales prima data președinte al CNCD, funcție ocupată până în 2009. În perioada ianuarie-aprilie 2010, a fost consilier al lui Marko Bela pe problematica prevenirii și combaterii discriminării, pe cand liderul UDMR era vice prim-ministru. În aprilie 2010, Csaba Asztalos a fost ales din nou în funcția de președinte al CNCD, funcție pe care o exercită până în prezent.
Este licențiat în științe juridice – în 1997 a absolvit Facultatea de Drept a Universității din Oradea, în 2004 a urmat un program post-universitar în Advanced Security Studies în Germania la Centrul European pentru Studii de Securitate „George C. Marshall”.
În 2003 a fost la cursul „Young Leaders Project on Current Social, Political, and Economic Issues” la Departamentul de Stat al SUA, iar în același an a urmat „Studii despre Holocaust pentru politicienii români” la Școala Internațională pentru studierea Holocaustului Yad Vashem din Ierusalim,
În 2006 a absolvit Colegiul Național de Apărare, precum și Academia Națională de Informații – Colegiul Superior de Siguranță Națională.
Este doctor în Drept al Universității din București și are un master în analiza informațiilor la Facultatea de Sociologie a Universității.
Comentează