Peste 350 de cadre didactice din învățământul preuniversitar au renunțat la posturi în ultimele luni ale anului trecut. Datele apar într-un răspuns transmis de Ministerul Educației la o interpelare parlamentară și indică faptul că majoritatea celor care au demisionat erau angajați pe perioadă determinată sau pe durata viabilității postului.
Interpelare în Parlament privind efectele Legii Bolojan
La finalul anului trecut, deputatul AUR, Cristina-Emanuela Dascălu, a cerut Ministerului Educației clarificări privind impactul Legii Bolojan asupra profesorilor.
Parlamentarul a solicitat informații despre numărul cadrelor didactice care au acceptat reducerea normei de predare, dar și despre câți profesori au demisionat în anul școlar 2025–2026, notează News.ro.
Ministerul Educației a transmis că datele provin din raportările inspectoratelor școlare județene și ale Inspectoratului Școlar al Municipiului București.
Câți profesori au rămas cu normă incompletă
Potrivit instituției, în anul școlar 2025–2026 există 56 de cadre didactice care funcționează cu normă incompletă. Dintre acestea, 45 sunt profesori titulari sau debutanți, iar 11 sunt cadre didactice angajate pe durata viabilității postului.
„În perioada septembrie- decembrie 2025 au demisionat din învăţământul preuniversitar un număr de 367 de cadre didactice, din care, 114 cadre didactice titulare şi debutante şi 253 de cadre didactice angajate pe perioadă determinată şi pe durata viabilităţii postului”, se arată în răspunsul Ministerului Educaţiei şi Cercetării”, potrivit sursei citate.
Cum sunt stabilite posturile și normele didactice
Ministerul precizează că organizarea catedrelor și a posturilor din școli se face în baza planurilor-cadru de învățământ și a legislației privind formarea claselor.
De asemenea, planurile de școlarizare propuse de unitățile de învățământ sunt aprobate de consiliile de administrație ale inspectoratelor școlare.
Instituția mai arată că programele stabilite la nivelul fiecărei școli trebuie să respecte limitele prevăzute în planurile-cadru.
„Oferta de curriculum la decizia şcolii nu trebuie să ducă la depăşirea numărului maxim de ore pe săptămână stabilit prin planurile-cadru de învăţământ, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării”, mai precizează Ministerul Educaţiei în interpelare.
Profesorii pot cere reducerea normei
Potrivit procedurii aprobate de Ministerul Educației pentru anul școlar 2025–2026, profesorii pot decide din proprie inițiativă să reducă numărul de ore predate.
„Cadrele didactice repartizate pe posturi didactice/catedre conform prezentei Proceduri, după prezentarea la posturile didactice/catedrele la care au fost repartizate şi încheierea contractelor individuale de muncă/actelor adiţionale la contractele individuale de muncă, potrivit Metodologiei-cadru şi prezentei Proceduri, pot opta, din proprie iniţiativă, să nu desfăşoare o parte din orele aferente activităţilor didactice de predare-învăţare-evaluare la clasă, în noile unităţi de învăţământ, cu diminuarea corespunzătoare a drepturilor salariale şi a vechimii în muncă/învăţământ”, se arată în procedura pentru încadrarea profesorilor în anul şcolar 2025-2026.
Reducerea normei implică scăderea proporțională a salariului și a vechimii în muncă.
Comentează