DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

50 de ani de la primul pas al omului pe Lună: 'Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire'

astronauti luna

Astronautul american Neil Armstrong devenea, pe 20 iulie 1969, primul om care a pășit pe Lună, la patru zile de la lansarea misiunii Apollo 11. A rostit apoi ceea ce va deveni una dintre cele mai celebre fraze din istorie: "Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire", scrie Mediafax.

Pe 16 iulie 1969, era lansată de la Centrul Spațial Kennedy din SUA misiunea Apollo 11. Pe 20 iulie 1969, la ora 20.17.40 UTC, modulul lunar a aselenizat, în zona numită Mare Tranquillitatis.

Neil Armstrong a coborât pe suprafața lunară șase ore și jumătate mai târziu, sub privirile a aproximativ 650 de milioane de telespectatori de pe tot cuprinsul globului. A rostit apoi probabil una dintre cele mai cunoscute fraze din istorie: "Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire".

Edwin (Buzz) Aldrin a devenit, după câteva minute, cel de-al doilea om care a pășit pe Lună.

Până în zilele noastre, pe Lună au fost doar 12 astronauți, cel mai recent în anul 1972, potrivit unui comunicat al Agenției Spațiale Române (ROSA).

Programul Artemis, coordonat de NASA în colaborare cu o serie de parteneri internaționali, printre care și Agenția Spațială Europeană (ESA), din care România face parte ca Stat Membru, își propune să schimbe acest lucru până în 2024. Aceasta este data planificată pentru aselenizarea Artemis 3, care va avea printre membrii echipajului și prima femeie ce va păși pe satelitul natural al Pământului. Programul Artemis își propune, de asemenea, să deschidă calea unei prezențe umane pe termen lung pe Lună și posibilitatea de exploatare comercială a acesteia, inclusiv prin zboruri private.

O serie de evenimente aniversare adresate publicului larg au loc pe teritoriul României sub egida Uniunii Astronomice Internaționale. Cei interesați pot accesa un calendar al manifestărilor organizate de instituții de învățământ, asociații și cluburi independente la adresa https://www.moonlanding50.org/lunarevents.

Câteva lucruri mai puțin cunoscute despre misiunea Apollo 11

Momentul care a marcat o epocă de aur din istoria explorării spațiale a fost decis cu doar opt ani înainte, în 1961, când președintele american John F. Kennedy a promis Congresului că va duce un om pe Lună înainte de sfârșitul acelei decade, potrivit Reuters.

Armstrong aproape că nu a supravieţuit antrenamentului

Neil Armstrong se pregătea pentru a fi comandant de rezervă al misiunii Apollo 9, cu un an înainte de Apollo 11, într-un simulator, la Baza Aeriană Ellington din Houston. Aflat la o înălțime de 60 de metri, a pierdut controlul modulului lunar și a decis să se ejecteze. Câteva secunde mai târziu, modulul s-a prăbușit și a luat foc, în timp ce Armstrong a plutit în siguranță ajutat de o parașută.

Citește și: Sindicaliștii cer intervenția guvernului, după ce Telekom a concediat câteva sute de oameni, inclusiv jurnaliștii de la o televiziune de sport

Femeile din spatele misiunii

Cercetătorul matematician Katherine Johnson de la NASA a realizat calculele pentru traiectoria misiunii Apollo 11. A fost una dintre puţinele afro-americane angajate drept "computere umane" pentru a verifica calculele la National Advisory Committee for Aeronautics (NACA), agenţia care a precedat NASA. Johnson a calculat şi traiectoria pentru zborul astronautului Alan Shepherd din 1961, primul american care a ajuns în spaţiu. În 2015, a fost recompensată cu Presidential Medal of Freedom, cea mai înaltă distincţie civilă în SUA, iar viaţa sa a fost subiectul filmului lansat în 2016 "Hidden Figures".

Un buzunar de praf lunar

După ce Neil Armstrong a făcut primul pas pe Lună, a luat o mână de roci şi praf de la suprafaţa acesteia şi le-a pus în buzunarul costumului, ca "mostră de urgenţă".

Steag fluturând

Steagul american arborat de Neil Armstrong și Buzz Aldrin ar fi fost personalizat astfel încât să pară că flutură în atmosfera statică a Lunii. Cel mai probabil, steagul a fost culcat la sol, potrivit unor fotografii realizate recent. Buzz Aldrin spune că, atunci când modulul lunar s-a ridicat, gazele de eșapament au culcat steagul la sol.

Roci lunare

Echipa Apollo 11 a colectat aproximativ 21,5 kilograne de roci și praf lunar. Trei minerale au fost descoperite, armalcolit, tranchilitit și piroxferoit. Armalcolitul a fost numit după cei trei membri ai misiunii, Armstrong, Aldrin și Collins, și ulterior a fost descoperit pe Terra.

Germeni lunari

Pentru a preveni o contaminare cu agenţi patogeni lunari, astronauții au fost ținuți în carantină trei săptămâni, într-un modul din aluminiu special construit, care includea dormitoare, bucătărie și baie. În cele din urmă, s-a constatat că nu erau organisme vii pe Lună, iar NASA a renunțat la procedura carantinei după misiunea Apollo 14.

Aveți ceva de declarat?

La sosirea în Honolulu, după aventura extraterestră, membrii Apollo 11 au completat în glumă formularele impuse în epocă de legea vamală și a migrației. Printre obiectele de declarat s-au numărat "roci lunare și mostre de praf ". Întrebați dacă există posibilitatea ca ei să răspîndească vreo boală, aceștia au răspuns: "Rămâne de stabilit".

Record în istoria televiziunii

Aproximativ 650 de milioane de persoane din lumea întreagă au urmărit momentul aselenizării pe micile ecrane. În epocă, a stabilit un record pentru cel mai urmărit eveniment televizat în SUA.

Costumele spațiale au fost create de o companie de lenjerie intimă

Playtex, o companie de lenjerie intimă, a fost obligată inițial să lucreze sub coordonarea unei companii spațiale, Hamilton Standard, care a propus un costum ce a fost respins. Ulterior, Playtex a câştigat contractul cu NASA. Divizia ILC Dover care s-a desprins din Playtex creează şi în prezent costumele pentru NASA.

Preşedintele Richard Nixon a fost pregătit pentru eşecul misiunii Apollo 11

Cu două zile înainte de aselenizare, cel care se ocupa de discursurile lui Nixon, William Safire, a scris un text care să fie citit în eventualitatea în care Armstrong şi Aldrin ar fi murit. "Aceşti oameni curajoşi, Neil Armstrong şi Edwin Aldrin, ştiu că nu mai au speranţă de recuperare. Dar ştiu şi că sacrificiul lor reprezintă o speranţă pentru omenire", se arată ăn acest text, care în prezent se găseşte la Arhivele Naţionale din SUA.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.