După luni de negocieri și calcule politice, liderii coaliției au stabilit data alegerilor pentru Primăria Bucureștiului. Pe 7 decembrie, Capitala devine scena unei confruntări în care fiecare partid mizează pe propriul candidat. În lipsa unui front comun, riscul „canibalizării” voturilor pro-europene planează tot mai puternic.
Deocamdată, singurul candidat oficial este Cătălin Drulă (USR) care mizează pe un sprijin tacit din partea președintelui Nicușor Dan. Un sprijin care, chiar dacă nu este declarat, se simte. Nicușor Dan, devenit între timp președinte al României, a lăsat să se înțeleagă că are un preferat, fără a-i rosti numele. A descris însă profilul ideal al viitorul primar: „un om capabil să gestioneze lucrări mari de infrastructură și să reziste presiunilor imobiliare”. Este greu de crezut că aluzia nu îl viza pe Cătălin Drulă, un politician combativ și cu discurs anti-corupție urbanistică.
PSD și PNL, din nou pe drumuri separate
PSD și PNL sunt din nou pe drumuri separate. PSD s-a opus categoric unui candidat comun, evocând eșecul răsunător al „experimentului Cătălin Cîrstoiu”, medicul propus anul trecut drept simbol al unității coaliției și retras pe ultima sută de metri după o campanie confuză și acuzații de incompatibilitate.
În cele din urmă, fiecare partid își va trimite propriul candidat în cursă și, oficial, nu vor duce campanie unul împotriva celuilalt. În realitate, oricine cunoaște politica românească știe că o astfel de „pauză de foc” nu durează mult. În PSD se vehiculează numele Gabrielei Firea și al lui Daniel Băluță, actualul primar al Sectorului 4. În PNL, potrivit lui Ilie Bolojan, „cel mai probabil” candidatul va fi Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, care stă cel mai bine în sondajele liberalilor.
Între timp, un nume-surpriză a apărut, și anume Anca Alexandrescu, care a anunțat că „99%” va candida, fără a preciza dacă o va face independent sau din partea unui partid, deși apropierea de AUR și George Simion ridică întrebări legitime.
Lecția din 2024 și teama lui Nicușor Dan de „canibalizare”
Pentru a înțelege miza politică a acestor alegeri, este util să privim puțin înapoi. La scrutinul din anul trecut, Nicușor Dan a câștigat Primăria Capitalei cu aproape 48% din voturi, devansând-o pe Gabriela Firea, candidata PSD, care s-a oprit la aproximativ 22%. A fost o campanie dură, în care Firea a încercat să revină cu un discurs social și cu promisiunea „continuității proiectelor mari”, în timp ce Nicușor Dan a mizat pe imaginea de „primar corect”, care a curățat administrația de rețelele de interese.
Îngrijorările lui Nicușor Dan în contextul alegerilor din acest nu sunt doar un gest de loialitate față de propria moștenire, ele au și logică electorală. Într-un București cu un electorat urban preponderent pro-european, „canibalizarea” voturilor între USR, PNL și PSD poate crea o fereastră pentru un candidat outsider, populist sau sprijinit de formațiuni, precum AUR.
Nicușor Dan știe asta din experiență. În urmă cu un an, el a câștigat Primăria Capitalei profitând exact de lipsa de strategie PSD-PNL și a unui contracandidat solid de dreapta. A reușit să se impună cu un profil tehnocrat, cu accent pe integritate și disciplină financiară, într-un context de nemulțumire față de promisiunile neonorate ale administrațiilor anterioare.
Nicușor Dan este acum arbitru și, indirect, parte a ecuației. Știe că dacă PSD și PNL se sabotează reciproc, candidatul USR are o șansă reală, dar dacă unul dintre partide reușește să adune un vot util, susținut de o campanie bine calibrată, USR-ul riscă să se izoleze.
Datele sociologice confirmă îngrijorările președintelui. Un sondaj CURS din septembrie arată USR la 27%, PSD la 22%, AUR la 18% și PNL la 16% în intențiile de vot pentru București. Într-o altă cercetare, Daniel Băluță (PSD) conduce în preferințele pentru primar cu aproximativ 25%, urmat de Cătălin Drulă (USR) și Ciprian Ciucu (PNL), ambii la 18%. Nicio forță politică nu pare capabilă, deocamdată, să depășească pragul psihologic de 30% - semn că bucureștenii sunt obosiți și mai degrabă neîncrezători decât hotărâți. Pe scurt, niciun partid/candidat nu pornește ca favorit absolut, iar diferențele mici lasă loc oricărui scenariu.
Scenarii pentru 7 decembrie
Ciprian Ciucu intră în cursă și capitalizează votul de centru-dreapta. Cu o campanie pragmatică, poate atrage votanții care vor ordine și predictibilitate.
Gabriela Firea sau Daniel Băluță mizează pe „ceea ce au făcut” și promisiuni sociale. Dacă reușesc mobilizarea, pot relansa stânga în Capitală.
Anca Alexandrescu, eventual cu sprijinul AUR, poate tulbura echilibrul electoral și rupe voturi de la partidele din coaliție.
Cătălin Drulă, cu sprijinul discret al lui Nicușor Dan, ar putea deveni simbolul continuității reformei, dar are nevoie de o campanie inteligentă, care să-l diferențieze de adversarii din coaliție, dar și de predecesorul său.
Pe 7 decembrie, bucureștenii nu vor alege doar un primar, ci și direcția în care vor să meargă. Liniștea din aceste zile este doar aparentă. În culise, toate partidele își pregătesc artileria pentru o campanie care se anunță scurtă, intensă și decisivă, iar dacă istoria ultimului an ne-a învățat ceva este că în alegeri nimic nu este sigur până nu se numără voturile.
Comentează