8 Martie: Ziua Femeii - Statisticile din România și la ce lucru au început să fie atente femeile din țara noastră

Autor: Andrei Ștefan

Publicat: 08-03-2025 13:22

Actualizat: 08-03-2025 15:22

Article thumbnail

Sursă foto: pinterest

Femeile reprezentă 51,4% din totalul populaţiei rezidente în România, arată datele statistice publicate vineri de INS, cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii.

Din cele 19.067.600 de persoane care la 1 ianuarie 2024 aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României, 9.796.200 sunt femei, reprezentând 51,4% din totalul populaţiei rezidente, conform Mediafax.

Conform INS, în mediul urban, ponderea femeilor este mai pronunţată decât în cel rural; peste 5.226.500 de femei locuiesc la oraş, reprezentând 52,8% din totalul populaţiei urbane, în mediul rural ponderea populaţiei feminine fiind de 49,8%.

De asemenea, vârsta medie a populației feminine este cu 3,6 ani mai mare decât a celei masculine, de 44,3 ani față de 40,7 ani.

Populaţia feminină are o pondere mai mare decât populaţia masculină în aproape toate judeţele, excepţie făcând judeţul Vaslui. Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) în populaţia feminină a judeţelor au fost înregistrate în judeţele Vrancea, Vaslui şi Vâlcea, iar cele mai scăzute în Arad și Alba. Totodată, cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul urban (53,7% din totalul femeilor de 65 ani şi peste).

„Contingentul feminin fertil, format din femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 ani, număra 4053 mii persoane, potenţialele mame reprezentând, astfel, 41,4% din totalul populaţiei feminine rezidente în România la 1 ianuarie 2024”, arată INS.

În anul 2023 cele mai mari rate de fertilitate (născuți-vii la 1000 femei de vârstă fertilă, 15-49 ani, din populația rezidentă) s-au înregistrat în județele Suceava (55,0‰), Sălaj (50,0‰) și Ialomița (45,9‰), iar cele mai scăzute în județele Mehedinți (30,2‰), Gorj (30,6‰) și Ilfov (30,8‰).

În anul 2023 numărul de născuți-vii (cu reședința obișnuită în România) a fost de 160.078 copii, rezultând o rată a natalității de 8,4 născuți-vii la 1000 de locuitori. România se situează printre țările cu o rată a natalității mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata natalității în UE-274 a fost în anul 2023 de 8,2 născuți-vii la 1000 de locuitor.

INS arată că tendința din anii anteriori s-a păstrat și în 2023, născându-se mai mulți băieți decât fete, cu un raport de masculinitate de 107 băieți la 100 fete.

„Față de anul 2022, în anul 2023 rata natalității a înregistrat o scădere, atât în mediul urban, de la 9,3 ‰ (în anul 2022) la 8,1‰, cât și în mediul rural, de la 9,4‰ (în anul 2022) la 8,7‰ (în anul 2023). Rata natalității din mediul rural în anul 2023 a fost mai ridicată față de cea din mediul urban”, potrivit statisticilor oficiale.

În anul 2023, vârsta medie a mamei la naștere a fost de 28,9 ani, în ușoară creștere față de cea din anul 2022 (28,8 ani), iar vârsta medie la prima naștere a fost de 27,5 ani în ușoară scădere față de anul precedent când vârsta medie a mamei la naștere a fost de 27,6 ani, menținându-se tendința de amânare a nașterii. Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (27,5 ani) comparativ cu cele din urban (30,2 ani).

Vârsta medie la căsătorie, în anul 2023, a crescut față de anul precedent, în medie, cu 0,3 ani atât la femei cât și și la bărbați. Astfel, vârsta medie la căsătorie a femeilor a fost de 31,7 ani (față de 31,4 ani în 2022), iar a bărbaților de 34,7 ani, (față de 34,4 ani în 2022). Vârsta medie la prima căsătorie a fost, în anul 2023, 29,1 ani pentru femei (28,8 ani în 2022) și 32,4 ani pentru bărbați (32,1 ani în 2022).

În anul 2023, s-au înregistrat 22715 divorţuri, cu o rată a divorţialităţii de 1,04 divorţuri la 1000 locuitori (1,06 divorţuri la 1000 locuitori în anul 2022).

În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 28,7% erau absolvente ale învăţământului superior, 6,0% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 43,4% erau absolvente de liceu, iar 10,9% absolvente de învățământ profesional sau de ucenici.

Femeile din România, tot mai atente la viitorul lor financiar

Un nou studiu realizat cu prilejul Zilei Internaționale a Femeii arată că, dincolo de tradiționalele flori și cadouri, femeile din România își doresc mai mult timp pentru ele, stabilitate și independență financiară.

Pentru 6 din 10 femei, ziua de 8 martie este una dedicată familiei, iar cele care nu se află într-o relație aleg să petreacă timpul cu familia extinsă sau cu prietenele. Doar 4% dintre femei sărbătoresc singure, iar 3% nu sărbătoresc deloc, procentul ajungând la 8% în mediul rural, arată studiul, realizat de Raiffeisen Bank, în parteneriat cu Appinio.

Atunci când sunt întrebate ce cadou și-ar dori de 8 martie, multe femei aleg experiențele și momentele de relaxare – o vacanță sau o excursie sunt în topul preferințelor, urmate de flori și bijuterii. 1 din 10 femei își dorește o mașină drept cadou ideal. 90% dintre femeile intervievate cred că este important sa aibă un plan financiar pentru viitor, arată datele.

În viața de zi cu zi, gestionarea finanțelor este un aspect important pentru femeile din România. Cheltuielile pentru nevoile de bază din gospodărie reprezintă 65% din totalul cheltuielilor, astfel încât femeile alocă maxim 15% din buget pentru îngrijirea personală, divertisment sau dezvoltarea personală, relevă studiul.

Principalele destinații ale cheltuielilor unei gospodării sunt produsele de larg consum (20%) și locuință (18%). În ciuda acestor priorități, 6 din 10 femei reușesc să economisească 20% din veniturile proprii, iar 20% nu pun deloc bani deoparte, principalul motiv fiind lipsa resurselor financiare.

Plata ratelor este un alt factor important pentru 36% dintre femei, în timp ce 10% declară că nu economisesc din lipsă de încredere și din cauza lipsei de educație financiară.

Studiul mai arată că, pentru 7 din 10 femei, lipsa resurselor este principala piedică în calea economisirii, iar reprezentantele Gen Z cred că lipsa educației financiare le limitează posibilitățile de economisire.

Fie că este vorba despre gestionarea cheltuielilor zilnice, pregătirea pentru evenimente importante sau siguranță în momentul pensionării, femeile din România caută soluții care să le ofere stabilitate și independență.

Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național, alcătuit din 600 de femei, cu studii medii și superioare și cu o medie de venit de aproximativ 4.500 lei pe lună. Cercetarea a fost realizata în perioada februarie - martie 2025.

Google News
Explorează subiectul
Comentează
Articole Similare
Parteneri