Premium
Un număr de 80 de rachete antigrindină au fost lansate în perioada 26 iunie-3 iulie din punctele de lansare ale Unităţilor de combatere a căderilor de grindină, pentru protejarea culturilor agricole şi a comunităţilor locale din zonele de intervenţie, a anunţat, luni, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
"În perioada 26 iunie-3 iulie 2020, din punctele de lansare (PL) ale Unităţilor de combatere a căderilor de grindină din cadrul Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (SNACP), au fost lansate 80 de rachete antigrindină (RAG), pentru protejarea culturilor agricole şi a comunităţilor locale din zonele de intervenţie. Lansările au avut efectul scontat, iar pericolul căderilor de grindină a fost înlăturat datorită intervenţiilor active în atmosferă din cadrul unităţilor Sistemului", se arată într-un comunicat al MADR remis AGERPRES.
Citește și: EXCLUSIV VIDEO Cutremur major în Poliție! Scandal fără precedent: Mașini care circulă fără ITP valabil
Potrivit sursei citate, sezonul de combatere a căderilor de grindină se derulează în perioada 15 aprilie - 15 octombrie 2020, pentru toate Unităţile din structura SNACP.
În intervalul 15 aprilie-3 iulie, unităţile de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP au lansat în total 2.435 rachete antigrindină din UCCG Prahova, Oltenia, Timiş, Moldova 1 Iaşi, şi Moldova 2 Vrancea, înregistrând o creştere semnificativă faţă de perioada similară din anii anteriori.
Potrivit MADR, anul acesta, Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor protejează o suprafaţă de aproximativ 1.500.000 ha, prin funcţionarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL). Acestea aparţin Unităţilor Prahova care asigură, cu 22 de PL, protecţia culturilor agricole în judeţele Prahova, Buzău, Teleorman şi Olt; Iaşi (pentru judeţele Iaşi şi Vaslui); Vrancea (judeţele Vrancea şi Galaţi); Oltenia (judeţele Olt, Dolj, Vâlcea, Mehedinţi); Timiş (Timiş). Alte 41 de PL din cadrul UCCG Iaşi, Vrancea, Timiş şi Mureş se află în diferite stadii de realizare şi punere în funcţiune pe parcursul acestui an.
Citește și: Rareș Bogdan a izbucnit: Gata cu capul plecat, România trebuie să stea în primul rând în Europa
Aceste activităţi au scopul de a reduce riscul faţă de fenomenele meteorologice periculoase pentru populaţie, inclusiv pentru zonele de interes economic, culturile agricole, zonele urbane şi rurale (protejarea cetăţenilor) - respectiv protejarea faţă de fenomene meteorologice precum grindina, ceaţa densă, tornadele.
În România, intervenţiile active în atmosferă pentru combaterea căderilor de grindină au început în anul 2000 şi sunt gestionate de către executiv, prin intermediul Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Potrivit MADR, obiectivul Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor este de a asigura protecţia culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, culturi agricole, etc) precum şi al comunităţilor rurale din zonele de intervenţie, faţă de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.
"În conformitate cu noile abordări mondiale privind managementul riscului, SNACP acţionează ca un mecanism de prevenţie şi protecţie ex-ante, important pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale pentru că asigură nu doar protecţia culturilor agricole, ci şi a comunităţilor locale şi a bunurilor publice şi private din zonele de intervenţie", se mai precizează în comunicat.
Sisteme similare de combatere a căderilor de grindină prin utilizarea generatoarelor terestre, a rachetelor antigrindină şi a aviaţiei funcţionează de câteva decenii în aproape toate statele europene. În ţările învecinate sau cu organizare administrativă similară României, managementul acestor sisteme se realizează centralizat la nivel naţional, fiind coordonat în mod unitar de o structură guvernamentală specializată.
