Premium
Esofagita eozinofilică (EoE) este declanşată de alergii alimentare sau de alergeni din aer, ceea ce face ca un tip de celule albe din sânge, eozinofilele, să se acumuleze în mucoasa esofagului. Acest lucru face ca esofagul să se scurteze şi peretele esofagian să se îngroaşe, îngreunând înghiţirea şi făcând ca alimentele să rămână blocate în gât.
Boala apare la aproximativ unul din 2.000 de adulţi, dar afectează mai frecvent copiii (unul din 1.500), unde simptomele pot fi mai greu de diagnosticat şi prezintă riscuri mai mari, deoarece dificultatea de a se hrăni poate duce la malnutriţie, pierdere în greutate şi creştere slabă, conform news.ro
Noul studiu, publicat luni, în revista Nature’s Communications Biology, a descoperit că boala este cauzată de Interleukina-18 (IL-18), o proteină implicată în răspunsul imunitar înnăscut care poate provoca inflamaţii dacă este produsă în exces.
Atunci când un alergen alimentar intră în organism, acesta activează o cale responsabilă de reglarea sistemului imunitar înnăscut, ceea ce duce la eliberarea de proteine proinflamatorii precum IL-18. Acest lucru produce eozinofilele care deteriorează esofagul.
Studiul a constatat că inhibarea cu succes a acestei căi, numită calea NLRP3, şi a eliberării de IL-18 a prevenit apariţia EoE atât din cauza alergenilor alimentari şi a celor aerieni.
„Este posibil ca părinţii şi medicii să nu fie conştienţi de acest lucru, dar aceasta este o boală foarte proeminentă şi gravă în rândul populaţiei pediatrice, iar numărul ei este în creştere, deoarece este direct legată de alergenii alimentari, care sunt, de asemenea, în creştere”, a declarat autorul principal, dr. Anil Mishra, director al Centrului pentru tulburări eozinofilice de la Şcoala de Medicină a Universităţii Tulane.
În acest studiu, cercetătorii au arătat că, după tratarea bolii la animale, boala a dispărut şi este complet în remisie.
Descoperirile sunt extrem de importante pentru o boală care nu a fost identificată până în anii 1990, spun autorii studiului.
Timp de mulţi ani, EoE a fost diagnosticată greşit ca boală de reflux gastrointestinal/gastroesofagian (BRGE), în ciuda faptului că medicamentele pentru BRGE s-au dovedit ineficiente pentru tratarea EoE.
În plus, concluziile acestui studiu înlocuiesc credinţa de decenii conform căreia celulele Th2 joacă un rol major în declanşarea EoE.
„Având în vedere lipsa de informaţii şi de strategii de tratament pentru EoE, considerăm că studiile propuse sunt extrem de relevante şi sunt pregătite să aibă un impact major asupra stabilirii semnificaţiei căii NLRP3-IL-18 în iniţierea patogenezei EoE”, a declarat dr. Mishra.
Studiul a identificat un medicament existent, VX-765, ca fiind un inhibitor care ar putea funcţiona ca tratament pentru oameni.
Important este faptul că acest inhibitor ar epuiza doar eozinofilele patogene generate şi transformate de IL-18 şi nu ar afecta celulele albe din sânge create de IL-5, o proteină importantă pentru menţinerea imunităţii înnăscute.
Un studiu clinic ar fi următorul pas pentru a determina eficienţa tratamentului, au mai precizat autorii.
